Premierul desemnat Marcel Ciolacu a anunţat că, la finalul mandatului său, orice angajat trebuie să câştige minim 500 de euro net lunar, că va fi redusă gradual impozitarea muncii, iar România nu va mai trăi pe datorie.
Economiștii consultați de Europa Liberă spun, în schimb, că programul de guvernare al guvernării PSD, împreună cu PNL, este de fapt unul electoral și nu vorbește nicăieri despre sursele de finanțare.
În plus, PSD are o versiune mai „stilizată” și „comercială” a programului de guvernare, spre deosebire de cea oficială și sobră trimisă la Parlament. Varianta social-democraților are însă și accente naționaliste mai pregnante.
În tot programul său economic, PSD pune ținte economice greu de atins, dar tot timpul face comparația cu anul 2021, înainte ca actuala coaliție să ia puterea și când România era încă în pandemie.
În privința politicilor fiscal-bugetare, noul guvern își propune creștere economică, stoparea risipirii banului public și îmbunătățirea colectării veniturilor prin simplificarea regulilor și implementarea unui sistem fiscal mai simplu și eficient.
- Consultă aici Programul de guvernare depus de PSD la Parlament
În același timp, programul cuprinde și aderarea României la euro, însă nu avansează nicio dată.
Unul din obiectivele economice este să aducă inflația la 8% până la finalul lui 2023 (în prezent este 10%), să stopeze creșterea prețurilor și să nu mai guverneze pe datorie.
De asemenea, deficitul bugetar ar urma să fie redus la 4,4% în 2023 și la 2,9% în 2024.
„Programul de guvernare cu accente naționaliste a fost creat să ia alegători de la AUR”
Economistul Dragoș Cabat a citit programul de guvernare PSD și spune că acesta trebuie privit mai mult ca un program electoral decât ca un program economic.
„Așa a și fost făcut. E clar că a fost creat din prima ca să ia niște alegători în primul rând de la AUR. De aceea și UDMR a fost scos de la guvernare, tot din motivul ăsta, ca să mai ia niște niște electorat de la AUR, prezentând tema asta ușor naționalistă”, a comentat Dragoș Cabat pentru Europa Liberă.
Măsurile din programul de guvernare nu se pot face toate deodată și într-un interval așa de scurt, mai spune el.
Analistul economic Adrian Negrescu spune, la rândul său, că programul de guvernare PSD-PNL este doar o culegere de bune intenții.
„Este doar un deziderat legat de susținerea economiei naționale și nimic altceva, în condițiile în care nu este însoțit de studii de impact, de niște calcule concrete legate de sursele de finanțare, de beneficiile măsurilor și de o justificare a măsurilor pe care Guvernul Ciolacu le propune”, afirmă Adrian Negrescu.
Economistul Dragoș Cabat consideră că propunerea cu scăderea inflației nu este nouă și este probabil să se întâmple.
„Probabil că, într-adevăr, inflația e posibil să scadă sub 10%, mai ales dacă intrăm în recesiune. Dar despre asta a spus de la început Banca Națională a României. Adică aici nu va fi în niciun fel meritul Guvernului”, afirmă economistul.
„Nu guvernul scade inflația, mai ales că nu prea are ce să facă, ci mai degrabă (scăderea inflației) se datorează scăderii economice din Europa și asta va afecta și România”, completează el.
Unele măsuri propuse se exclud din start
Dragoș Cabat arată că este greu de imaginat că guvernul Ciolacu va putea, în același timp, să majoreze salariile în an electoral, să țină inflația jos, să aibă creștere economică și să reducă și deficitele comerciale, adică să imporți mai puțin și să exporți mai mult.
„Odată ce ai mărit salariile, salariile acelea se duc imediat direct în consum. Consum înseamnă inflație la nivel intern și înseamnă importuri, pentru că, din păcate, consumul este de bunuri de primă necesitate și majoritatea vin tot din import”, explică economistul.
El mai spune că măsurile privind creșterea economică destul de mare promisă de PSD și scăderea inflației sunt măsuri care se bat cap în cap.
„Singura modalitate de scădere a inflației, de a o duce sub 10%, este să ai o creștere economică foarte mică anul ăsta, sau chiar o recesiune, și atunci va scădea inflația”, a spus Dragoș Cabat.
În privința scăderii deficitului bugetar la 2,95% pentru 2024, așa cum propune noul guvern, acesta este procentul promis de România la Uniunea Europeană.
„Deci noi așa am promis că o să intrăm sub 3% de anul viitor, dar asta nu înseamnă că se va și întâmpla. Așa cum nici anul ăsta promisiunea pe care am făcut-o, de 4,4% deficit, nu se va îndeplini, probabil pentru că creșterea economică în 2023 va fi mult mai mică decât se estimase inițial”, explică Dragoș Cabat.
În privința banilor pentru investiții, economistul susține că, dacă vrei să ții deficitul sub control, atunci nu mai faci investiții în partea a doua a anului.
„Noi avem o mare problemă cu banii din PNRR pe care nu o să îi luăm pentru că nu îndeplinim criteriile, nu am făcut reformele nici cu pensiile speciale, nici altele legislative. Noi nici nu ne dorim să atragem banii din PNRR, pentru că dacă îi atragi trebuie să faci o parte din investițiile alea și să cofinanțezi din banii de la buget, ori ei nu au bani la buget pentru investiții”, a mai spus Dragoș Cabat.
În privința proiectului „Fabricat în România”, cuprins și el în programul PSD, economistul spune că pentru el va fi nevoie de capacități de producție în România.
„Ori capacitățile astea de producție, în general, sunt ale străinilor care produc cu forță de muncă românească. Deci, tot produs în România este. Numai că, în ultimii ani, investițiile străine majore s-au redus foarte tare în România și atunci nu prea ai de unde să crești. N-ai investiții în curs care să se asigure produse în România. Asta e o poveste”, menționează Dragoș Cabat.
„Misiunea Guvernului Ciolacu va fi să peticească bugetul”
Analistul economic Adrian Negrescu susține că datele de la INS arată că economia încetinește și, în aceste condiții, nu vede cum va reuși guvernul condus de Marcel Ciolacu să aibă banii pentru a susține toate proiectele ambițioase de dezvoltare economică cuprinse în programul de guvernare.
„Cred că misiunea Guvernului Ciolacu va fi aceea de a petici bugetul și de a susține pe linia de plutire sistemul bugetar din perspectiva anului 2024”, spune el.
„Ar trebui să se concentreze pe absobția celor peste 50 de miliarde de euro pe care îi avem la dispoziție din PNRR și din alte proiecte. E singura sursă de finanțare eficientă și ieftină pentru România, în condițiile în care împrumuturile statului se fac la cele mai ridicate dobânzi din Uniunea Europeană”, subliniază Adrian Negrescu.
„Nu este exclus să ne împrumutăm de la FMI”
Analistul amintește că, în primele patru luni din 2023, România a împrumutat 96 de miliarde de lei, în condițiile în care tot anul își propusese să împrumute 160 de miliarde de lei.
„Dacă statul își propune într-adevăr să reducă împrumuturile pe care le face din piețele externe sau de la băncile românești, ar trebui să găsească o altă sursă de finanțare. V-am spus, o sursă o reprezintă fonduri europene, o altă sursă și, din păcate, este creșterea taxelor”, mai spune Negrescu.
„În cel mai rău caz, dacă toate toți norii negri se vor aduna deasupra României, adică nori de recesiune, să ne așteptăm inclusiv la o creștere a TVA-ului cu două puncte procentuale începând cu 1 ianuarie”, exemplifică el.
În plus, ca să aibă bani pentru toate proiectele cuprinse în programul de guvernare, există mai multe scenarii, mai arată economistul: ori ca Guvernul să adune bani din economia subterană și să pună presiune pe ANAF, ori să crească taxele sau să se împrumute mai mult.
„Nu este exclus, și există un scenariu luat în calcul de a accesa un program de finanțare de la FMI. Adică să ne împrumutăm din nou de 20-30 de miliarde de euro de la FMI, bani pe care oricum îi luăm cu o dobândă mai bună, și care să ne permită să trecem cu bine peste anul electoral 2024”, arată Adrian Negrescu.
