Linkuri accesibilitate

Kremlinul neagă că președintele Chinei i-a cerut lui Putin să nu folosească arme nucleare în Ucraina


 „Nu, nu pot confirma”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov (foto), întrebat despre un articol din Financial Times care vorbește de un avertisment transmis de Xi lui Putin când a vizitat Moscova în martie.
„Nu, nu pot confirma”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov (foto), întrebat despre un articol din Financial Times care vorbește de un avertisment transmis de Xi lui Putin când a vizitat Moscova în martie.

Kremlinul neagă relatările conform cărora președintele chinez, Xi Jinping, l-ar fi avertizat personal pe omologul său rus, Vladimir Putin, împotriva folosirii armelor nucleare în Ucraina, transmite The Guardian.

„Nu, nu pot confirma”, a declarat miercuri purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov, întrebat despre un articol din Financial Times care vorbește de un avertisment transmis de Xi lui Putin când a vizitat Moscova în martie.

Peskov a spus că cele două țări au emis declarații la momentul respectiv cu privire la conținutul discuțiilor lor, numinând toate celelalte rapoarte despre vizita de stat a lui Xi la Moscova „ficțiune”.

De la începutul războiului din Ucraina, Xi a fost neclintit în sprijinul său pentru „prietenul său drag” Putin, în timp ce Beijingul a contribuit la susținerea economiei Rusiei afectate de sancțiuni.

De asemenea, China și-a exprimat în mod repetat în mod public opoziția față de utilizarea armelor nucleare în Ucraina.

În noiembrie, Xi i-a spus cancelarului german, Olaf Scholz, că comunitatea internațională ar trebui să se opună amenințării sau utilizării unor astfel de arme, pentru a „preveni o criză nucleară în Eurasia”.

Xi l-ar fi avertizat pe Putin în timpul primei sale călătorii în străinătate după ce și-a asigurat al treilea mandat de președinte, sugerând că China este îngrijorată de posibilitatea ca războiul din Ucraina să escaladeze în continuare.

Beijingul a propus anterior un plan de pace în 12 puncte, îndemnând toate părțile să evite escaladarea nucleară, dar fără a sugera în mod critic ca Rusia să-și retragă forțele din Ucraina.

Unii dintre aliații occidentali ai Kievului s-au arătat sceptici față de declarațiile de descurajare ale Beijingului, având în vedere parteneriatul „fără limite” al lui Xi cu Putin.

Deși președintele chinez nu a susținut în mod explicit invazia, a refuzat să o condamne, preluând justificările Rusiei pentru război, dând vina pe Occident pentru că a alimentat conflictul prin furnizarea de arme Ucrainei.

De când a ordonat trupelor sale să intre în Ucraina, Putin a emis ocazional amenințări voalate de folosire a armelor nucleare împotriva țării. El a avertizat Occidentul în septembrie anul trecut că nu a blufat atunci când a spus că va folosi „toate mijloacele disponibile pentru a proteja Rusia și poporul nostru”.

Mai mulți analiști apropiați de Kremlin au pledat, de asemenea, pentru un atac nuclear preventiv asupra Europei.

Putin a părut recent să-și atenueze retorica nucleară. La o conferință de la Sankt Petersburg luna trecută, el a spus că „nu este nevoie” să folosească arme nucleare, deoarece „existența statului rus nu este amenințată”.

El a adăugat că Moscova a livrat focoase tactice Belarusului, o mișcare descrisă duminică de NATO drept „periculoasă și iresponsabilă”.

Potrivit Financial Times, oficialii chinezi l-ar fi avertizat în privat pe Putin să renunțe la șantajul nuclear după vizita lui Xi la Moscova, din luna martie.

Kievul a avertizat că Rusia ar intenționa să „simuleze un atac” asupra centralei nucleare de la Zaporojie, susținând că trupele rusești au plasat „obiecte asemănătoare cu explozivi” pe acoperișurile clădirilor.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că obiectele au fost poziționate pe acoperișul mai multor unități electrice ale centralei care este ocupată de Rusia.

Europa Liberă România e pe Google News. Vă puteți abona AICI.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG