Expertul militar Claudiu Degeratu spune că începerea războiului din Ucraina a prins țările occidentale cu stocuri reduse de muniție de artilerie, mai ales de obuze de 155mm, pentru că în ultimele decenii aceste arme nu au fost folosite pe scară largă.
„Stocurile au fost gradual reduse în ultimii 20 și 30 de ani, din lipsă de folosire. Pentru prima dată după 1945 avem [n.r. în Ucraina] un război convențional în care se folosește intens artileria”, spune Claudiu Degeratu.
Lipsa de muniție de artilerie suficientă este adâncită și de lipsa susținerii aeriene.
Astfel, în lipsa loviturilor aeriene, artileria trebuie să compenseze printr-un tir și mai intens asupra pozițiilor inamice, care să protejeze avansul propriilor trupe.
Ucraina trage mai puține obuze decât ar fi nevoie în contraofensivă
Numai un baraj puternic de artilerie asupra pozițiilor rusești, care să dureze zile în șir, spun experții, ar permite trupelor ucrainene să avanseze mai rapid spre pozițiile părăsite de trupele inamice, acestea retrăgându-se astfel din fața tirului intens de artilerie.
Pentru o asemenea intensitate a bombardamentelor, spun specialiștii, ar fi nevoie de mult mai mult decât cele 2.000 - 3.000 de obuze pe care le trage zilnic artileria ucraineană.
„În continuare sunt puține obuze trase”, afirmă Claudiu Degeratu.
Însă aducerea stocurilor de muniție la nivelul solicitat de o contraofensivă puternică e un proces de durată, care include noi investiții, politici guvernamentale, noi linii de producție și coordonare între aliați.
Expertul consultat de Europa Liberă nu se așteaptă la o majorare semnificativă a producției de muniție în 2023 față de 2022, care să acopere întreaga nevoie de pe frontul ucrainean.
Companiile de armament vor stimulente
Până la momentul în care noile capacități de producție vor oferi stocuri suficiente, contraofensiva ucrainenă va continua să sufere de insuficientă muniție de artilerie.
Dar și creșterea producției are provocările ei. „Companiile au rețineri să se apuce de producție de război”, spune expertul militar Claudiu Degeratu.
„Firmele nu știu cât va dura [n.r. războiul], dacă vor putea vinde producția. Costă ca să investești într-o linie de producție nouă, modernă, să faci nu știu câte mii de obuze pe zi. Iar, după aceea, totul se poate închide peste doi ani. Companiile se uită în continuare la profit”, spune expertul.
Țările occidentale care oferă muniție Ucrainei nu sunt în stare de război și, legal, nu pot impune companiilor să treacă la producție de război. Asta face ca producția de armament a companiilor private să se facă pe principii de piață, de profit, nu pe criterii politico-militare.
Soluția discutată de aliații NATO este subvenționarea firmelor private care cresc producția de muniție, în special obuzele de artilerie de 155 mm.
SUA și Europa au făcut deja câțiva pași în această direcție. Liderii UE au ajuns săptămâna trecută la un acord de 500 de milioane de euro pentru a subvenționa producătorii europeni de arme.
La rândul său, Pentagonul a cerut Congresului SUA să ofere în 2024 suficiente fonduri pentru a permite armatei să încheie contracte multianuale cu firmele de armament.
Oficialii militari americani spun că o asemenea măsură va duce la creșterea stocurilor, dar și la un cadru legal stabil pentru firmele producătoare de armament, care investesc, își creează lanțuri de aprovizionare și atrag noi angajați.
Ce se întâmplă cu contraofensiva dacă nu sunt muniții suficiente?
Întrebarea naturală care se pune în acest context este cum se poate desfășura cu succes contraofensiva ucraineană, în lipsa stocurilor suficiente de muniție de artilerie și a susținerii aeriene cu avioane de luptă?
Claudiu Degeratu crede că strategia ucraineană este ca, prin atacuri și avansuri de mai mică amploare, pe mai multe direcții, să identifice punctele vulnerabile ale apărării rusești.
Odată descoperite, acele puncte vor fi atacate în forță cu resurse masive, inclusiv cu brigăzile militare antrenate în Occident, care nu au intrat încă în luptă.
În acest moment, spune Claudiu Degeratu, contraofensiva ucraineană e și un război al nervilor, de tatonare, cu o armată rusă cu moral scăzut, care a suferit pierderi mari, măcinată de lupte pentru putere între diverse grupuri.
Inclusiv perspectiva folosirii bombelor cu dispersie primite de la SUA, în lipsa muniției de artilerie convenționale, ar face parte din aceasta tactică menită să slăbească încrederea generalilor ruși că pot rezista cu succes atacurilor ucrainene.
„Părerea mea este că 80% din discuția despre bombele dispersie este război psihologic care țintește mai mult distrugerea moralului trupelor rusești, decât folosirea lor efectivă”, consideră Claudiu Degeratu.
