Ambulanțierul care a sosit să o ajute pe femeia de 24 de ani, de etnie romă și surdomută, a povestit că tânăra nu a fost primită la camera de gardă pentru că a fost chemată o ambulanță, deși travaliul se declanșase de aproximativ un sfert de oră.
Ambulanța a fost chemată la Spitalului Municipal Urziceni, luni dimineață, în jurul orei 5:00, pentru ca femeia să fie transportată la alt spital, unde s-ar fi aflat de gardă un medic ginecolog. Cel mai apropiat se află la 60 de kilometri.
Managerul spitalului, Daniela Elena Ianuș, a negat că asistenta care se afla de gardă a refuzat să-i acorde sprijin medical și a acuzat-o pe femeia gravidă că nu a așteptat ambulanța în camera de primiri urgențe (CPU) și că a mers în curtea spitalului, unde a și născut.
„Ea a venit cu mijloace proprii, a mers în CPU, asistenta care era în triaj a văzut despre ce e vorba, a sunat la 112, a vorbit în dispecerat, a pierdut cinci minute să-i explice, să roage să vină de urgență ambulanța, pentru că persoana respectivă e posibil să nască cât mai de curând, după care, cât a durat să facă documentele pacienta și cu aparținătorii au ieșit din CPU. Asistenta a ieșit după ei, le-a făcut semne, am văzut pe camere”, a spus Daniela Elena Ianuș, pentru Digi24.
Între timp, managera spitalului din Urziceni a fost suspendată din funcție „la presiunea publică” și amendată cu 4.000 de lei pentru neorganizare.
Aceeași sancțiune a fost dată asistentei, pentru nerespectarea procedurilor de examinare, și medicului de gardă, pentru neîndeplinirea atribuțiilor.
CNCD anchetează o eventuală discriminare
Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat cu privire la evenimentele de la spital, dar şi în urma afirmaţiilor primarului din Urziceni, Constantin Sava, potrivit News.ro.
El a condamnat cazul „regretabil”, dar a menționat în discuția cu reporterul Antena 3 că pacienta este o femeie „cu handicap”, de etnie romă și care „nu știe de capul ei”.
Mama gravidei, în schimb, are o altă versiune a celor întâmplate. Ea a acuzat că „asistenta nu s-a uitat la fată” și că „ne-a spus să ieșim la poartă, să așteptăm ambulanța”.
„Când am intrat pe holurile de la urgență, nu era nimeni, iar toate porțile și ușile erau deschise, dar nu era niciun cadru medical. Am început să urlu pe hol: Nu este nimeni aici? Că naște o femeie! A ieșit o doamnă dintr-o cameră unde dormea și ne-a spus: de ce țipați așa doamnă, că ne-ați trezit”, a spus ea, potrivit Antena 3.
Femeia a adăugat că asistenta a sunat la 112 după ce familia a cerut acest lucru.
„Nu i-a luat măcar o tensiune, un puls sau măcar să se uite la ea. Ne-a spus că a sunat la ambulanță și să mergem la poartă să așteptăm”, a menționat ea.
Președintele Colegiului Medicilor, Daniel Coriu, întărește aceste afirmații.
„Pacientul trebuia să fie consultat, deci de nicăieri nu reiese ca acest lucru s-a întâmplat. Cine a văzut-o și ce s-a întâmplat mai departe? Pentru că un contact a existat cu personalul medical de acolo”, afirmă el, pentru Europa Liberă.
Activistă: „De multe ori femeile rome sunt primite cu insulte”
„Adevărul este că oricine merge acolo spune că are probleme și nu este respectat, dar nu știu ce să mai spun. Se poate să fie discriminare pentru că suntem romi. Poate că ne discriminează”, a mai spus mama femeii care a născut.
Carmen Gheorghe, președinta E-Romnja, o organizație non-guvernamentală înființată să lupte pentru respectul, integritatea și demnitatea femeilor rome, este de părere că în acest caz a contat etnia femeii, atât la spital, cât și în declarațiile primarului din Urziceni - un oraș cu o populație de aproape 16.000 de persoane, aflat în județul Ialomița, la circa 60 de kilometri de București.
„În calitate de activistă romă care lucrează de mulți ani în comunități și care a lucrat în ultimii ani cu personal medical și pe subiectul accesului serviciilor la sănătate, la sănătate sexuală și reproductivă, pot să spun că accesul femeilor rome este îngrădit la aceste servicii”, spune Carmen Gheorghe, pentru Europa Liberă.
„De multe ori femeile rome sunt primite cu insulte, umilințe, situații extrem de înjositoare pentru ele”, adăugă ea.
Reprezentanta ONG-ului E-Romnja subliniază că în acest caz nu a fost doar un criteriu de discriminare, ci cel puțin trei: etnia, dizabilitatea și statutul social - lipsa educației.
„Atunci când ai multe vulnerabilități, riscul să nu fii primit la aceste servicii este cu atât mai mare. Aici trebuie atrasă atenția, pentru că uneori personalul medical n-are deloc empatie, nu e deloc sensibil la vulnerabilități complexe legate de femei care vin din zona rurală, care vin din zone conservatoare”, afirmă Carmen Gheorghe.
Ea spune că situația de la Urziceni se poate înscrie în „prototipul cazurilor cu care noi am lucrat. Cam așa se întâmplă, din păcate”.
Carmen Gheorghe mai atrage atenția asupra unui alt obicei negativ de care s-a lovit în activitatea sa: „Cei mai mulți medici de familie și medici specialiști ginecologi nici măcar nu spun femeilor că ele sunt asigurate automat.”
„Nu știu dacă a fost cazul și aici, dar, din experiența noastră, medicii de familie și ginecologii se uită dacă femeia are asigurare și o pun să plătească tot felul de teste și controale, chiar dacă ar trebui să acorde ajutorul fără niciun fel de plată”, completează ea.
Europa Liberă nu a putut să confirme dacă așa au stat lucrurile și în cazul de la Urziceni.
Evoluție favorabilă, caz fericit
„Eu înțeleg că a fost o naștere spontană, că doamna era deja la a treia naștere și lucrurile au mers oarecum natural, din fericire. Dar dacă era nevoie de o intervenție chirurgicală, dacă apărea o complicație a sarcinii ce se întâmpla? Cel care intervenea intra în malpraxis. Aici este problema majoră pe care noi trebuie să o lămurim”, spune președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Daniel Coriu, pentru Europa Liberă.
Întrebat dacă tânăra putea să fie asistată la naștere de orice cadru medical din spital, președintele CMR spune că „un act medical, ca să fie practicat corect, trebuie să fie în deplină siguranță pentru pacient și medic”.
„De ce era în curte, de ce nu era în UPU, de ce nu era pe un pat, nu vă pot răspunde. Dar a asista o gravidă, o naștere complicată, acest lucru nu este la îndemâna oricui. Acolo trebuie să fie un medic calificat. Ei erau paramedici, au ajutat cât au putut. A fost o evoluție spontană favorabilă”, completează prof. dr. Coriu.
Pe de altă parte, Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Drepturilor Pacienților, spune că la Urziceni a avut loc un fenomen des întâlnit în timpul turelor de noapte: garda în pijama.
„Un medic de la spitalul din Urziceni ia aceiași bani pe care-i ia un medic de la Spitalul Floreasca sau Municipal din București. Este anormal ce se întâmplă, în condițiile în care cei de la Urziceni fac gărzi «în pijama». Ce înseamnă asta? Adică dorm”, acuză Vasile Barbu, potrivit Adevărul.
„Este fenomenul de «gardă în pijama» și am verificat la mai multe spitale, orășenești, în general și uneori municipale. Acestea au mai multe linii de gardă, dar stă un medic, iar restul dorm. Asistenta nu a îndrăznit să-i trezească pentru că, altădată, când asistentele i-au trezit, au fost apostrofate de medici”, completează el.
Așa-zisul spital din Urziceni și falsul sentiment de siguranță
Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR) mai spune că unități medicale precum cea de la Urziceni „oferă cetățenilor falsul sentiment de siguranță, de încredere” dar că acestea reprezintă „adevărate pericole”, iar Ministerul Sănătății și autoritățile locale, în subordinea cărora se află spitalele municipale, au „obligația să ia măsuri urgente”.
Daniel Coriu accentuează ideea că evenimentul de la Urziceni „arată încă o dată fragilitatea și vulnerabilitățile sistemului medical românesc”.
„Este un spital, dacă putem să-l numim spital, de la care oamenii au așteptări să-i ajute și, din păcate, cetățenii sunt dezamăgiți. Este destul de grav, pentru că înșelăm așteptările unor oameni care se bazează că au lângă ei un spital”, mai spune președintele CMR pentru Europa Liberă.
Spitalul Municipal din Urziceni a primit în primul ciclu de acreditare al Autorității Naţionale de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) nivelul 4, dintre cele șase disponibile.
Potrivit ANMCS, nivelul 4 de acreditare înseamnă că spitalul este acreditat „cu încredere redusă”, deși unitatea se prezintă pe site-ul propriu ca fiind „un spital nou modern, construit după standarde actuale cu circuite separate funcționale, conform normelor Uniunii Europene”.
„Ei spun că oferă servicii medicale în regim de spitalizare continuă și spitalizare pe zi, iar la liniile de gardă au medicină internă și chirurgie. Păi cum poți să faci chirurgie fără terapie intensivă, fără anestezist? Adică aici este un nonsens, nu pot să înțeleg cum poate să existe un asemenea spital și, din păcate, nu este singurul caz”, spune președintele CMR, Daniel Coriu.
Inclusiv Ministerul Sănătății scrie despre spitalul din Urziceni că „asigură asistență medicală completă de specialitate” și că „dispune de o structură complexă de specialitate, dotare cu aparatură medicală corespunzătoare, personal specializat”.
„Asta înseamnă spital!”, exclamă Coriu, care menționează că „un spital este o unitate sanitară care trebuie să rezolve toate probleme de sănătate ale un pacient. Păi dacă nu răspunde acestei necesități, haideți să facem ceva”.
Acreditare fără empatie
În prezent, Spitalul Municipal Urziceni se află în proces de acreditare în ciclul II. Rezultatele evaluării, care a durat patru zile și s-a încheiat pe 30 iunie, nu sunt încă cunoscute.
O sursă din Autoritatea Naţională de Management al Calităţii în Sănătate (ANMCS) spune pentru Europa Liberă că nu au fost descoperite nereguli în timpul controlului anunțat.
„Vizitele programate sunt... programate. Dacă anunț că poliția e într-o localitate, toți șoferii se vor comporta ca atare”, argumentează sursa citată.
În ceea ce privește cazul femeii care a născut pe trotuar, aceeași sursă spune că empatia nu este luată în calcul în timpul procesului de acreditare. „Nu poți să vezi empatia personalului față de pacienți.”
„Trebuie să facem o schimbare majoră și să facem un sistem medical flexibil, care să fie adaptat la necesitățile comunității, dar și la resursele umane, efectiv la resursele financiare care le avem la dispoziție”, adaugă președintele CMR, Daniel Coriu.
„Vorbim de o localitate care se află la 60 de kilometri de București, nu vorbim o localitate din Delta Dunării”, completează el.
„Sunt foarte multe spitale în această situație în care se fac investiții majore în continuare, dar nimeni nu are grijă să aibă și medici. Și vestea tristă este că, în continuare, nu vor fi medici în astfel de unități sanitare, pentru că un medic dorește să practice medicina în condiții de deplină siguranță atât pentru pacient, dar și pentru el”, menționează Daniel Coriu.
„Avem peste 500 de spitale, 43% din bugetul Casei Naționale merge spre astfel de spitale, care nu-și îndeplinesc rolul. Pe de altă parte avem spitale mari, care nu sunt finanțate corect, subfinanțare cronică, toată lumea suferă de finanțare. Și atunci ce facem? Dăm la toți câte puțin numai ca să supraviețuim? Trebuie făcut ceva”, argumentează președintele CMR.
