Senatul Statelor Unite ale Americii a votat săptămâna trecută un proiect de lege care prevede că administrația americană ar trebui să combată „opțiunile economice coercitive ale Republicii Populare Chineze” în zona Mării Negre.
În acest context, Europa Liberă l-a întrebat pe ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, care sunt efectele directe pentru România și cum va influența noua lege relația București - Beijing.
Reprezentantul României la Washington spune că România a făcut deja pași concreți pentru a contracara acțiuni ale Chinei care ar fi putut leza interesele SUA sau ale altor aliați.
România „a limitat accesul companiilor chineze în proiectele de infrastructură, în proiectele privind programul nuclear civil care este dezvoltat de România și infrastructura 5G”, exemplifică ambasadorul Andrei Muraru.
„România și-a arătat nu doar interesul, dar și capacitatea de a limita accesul unor companii care nu prezintă garanții suficiente de securitate.”
În interviul acordat Europei Libere, ambasadorul României în Statele Unite, Andrei Muraru, spune că nu este nevoie ca România să rupă în totalitate legăturile cu China, dar este nevoie să fie impuse limite.
„A proteja, a încerca să protejezi aliații și partenerii nu înseamnă să abandonezi dialogul cu China și cred că este foarte important de stabilit limitele unei asemenea relații”, completează ambasadorul României în SUA, Andrei Muraru.
Diplomatul spune că România poate continua să colaboreze în anumite domenii, în special cel economic, cu Republica Populară Chineză.
„Clasa politică românească este și conștientă și eficientă în ceea ce privește politica externă privind China, fără a abandona, evident, relația economică, fără a rupe aceste legături care sunt și importante și, pe alocuri, necesare”, mai spune reprezentantul României în Statele Unite ale Americii.
De ce e importantă influența SUA în regiunea Mării Negre
Importanța acordată de Senatul SUA influenței chineze în regiunea Mării Negre reiese și din proiectul de lege privind autorizarea bugetului apărării Statelor Unite, votat săptămâna trecută.
În acest act normativ, există un capitol special dedicat securității în Marea Neagră și în statele din regiune.
În mai multe paragrafe, senatorii americani cer administrației de la Washington ca, după aprobarea legii - preconizată a se întâmpla în această toamnă - să ia măsuri pentru „a oferi alternative economice la opțiunile economice coercitive ale RPC (n.r., Republica Populară Chineză) care destabilizează și erodează și mai mult integrarea economică a statelor Mării Negre.”
Senatorii americani solicită sporirea investițiilor în regiune, mai exact în Turcia, România, Bulgaria, Republica Moldova, Ucraina și Georgia.
Întrebat dacă s-a confruntat cu reacții în Statele Unite, ca ambasador al României, față de unele gesturi de prietenie cu Republica Populară Chineză ale unor foști înalți demnitari români, Andrei Muraru a răspuns că nu are astfel de informații.
„China este un partener și un competitor extrem de important și pentru Statele Unite, cât și pentru Europa […] Există politicieni români care au călătorit de foarte multe ori în China, avem chiar și un fost prim-ministru sau foști prim-miniștri ai României care acordau relațiilor cu China un caracter cu totul privilegiat. Deci, România, prin multiple legături, a fost legată de China și această desprindere nu cred că este simplă și nici ușoară.”
La sfârșitul lunii iunie, fostul premier Viorica Dăncilă, scria pe contul său de Facebook, că partidul pe care îl reprezintă acum (Noi-Națiune oameni împreună) „a avut deosebita onoare și bucurie de a primi, la sediul său din București, o delegație oficială din partea Republicii Populare Chineze” iar „întâlnirea a prilejuit reiterarea bunelor relații, dezvoltate în timp, între statele noastre, relații care denotă o prietenie sinceră și trainică.”
În aceeași postare, fostul premier Viorica Dăncilă mai scrie că „România este deschisă Proiectului „One Belt, One Road”, care urmărește să îmbunătățească schimburile economice, politice și sociale dintre o serie de țări ale lumii și China.
Nu e singurul oficial sau fost oficial al statului român care, prin declarații sau fapte, și-a arătat apropierea față de Beijing. Victor Ponta a fost de două ori în China cât a fost premier, respectiv în anul 2013 și în 2014. El a propus ridicarea relației bilaterale la nivel de parteneriat strategic.
Cerința senatorilor americani
Senatorii americani scriu în proiectul de lege privind Marea Neagră că administrația de la Washington ar trebui să mobilizeze Departamentul de Stat, Departamentul Apărării, alte departamente și agențiile federale relevante în vederea sporirii prezenţei Statelor Unite în statele din regiune, inclusiv prin investiții.
Motivul: pentru a oferi „alternative economice la opțiunile economice coercitive ale RPC care destabilizează și erodează și mai mult integrarea economică a statelor Mării Negre”.
În același document, senatorii americani scriu că se impune ca Statele Unite să continue să „sprijine eforturile statelor Mării Negre de a-și consolida instituțiile democratice pentru prevenirea corupției și accelerarea avansării acestora în comunitatea euroatlantică”.
La sfârșitul lunii martie 2021, Guvernul României a limitat prin ordonanță de urgență participarea companiilor chineze la proiecte din mai multe domenii considerate strategice, printre care cele energetic, de transport sau comunicații.
Guvernul motiva atunci că „participarea operatorilor din statele terțe extracomunitare la procedurile de achiziții publice, în special în domeniul transporturilor, precum și în alte domenii strategice, cu impact asupra dezvoltării economice și sociale durabile a țării, poate periclita decisiv marile investiții publice din România.”
Decizia venea după ce Comisia Europeană arata că pot fi excluși din procedurile de achiziții operatori economici din statele care nu au semnat acorduri de natură economică, precum Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului.
Turcia, de exemplu, nu a fost afectată de decizia Comisiei întrucât Guvernul Uniunii a prevăzut că sunt exceptate de la restricții țările care se află în proces de aderare la Uniunea Europeană.
Guvernul român condus atunci de Florin Cîțu motiva emiterea ordonanței inclusiv prin nevoia României de a cheltui până în 2026 zeci de miliarde de euro oferite de Uniunea Europeană prin Planul Național de Redresare și Reziliență.
Ordonața în cauză nu pomenea explicit de China. Actul normativ a modificat de fapt acte normative în domeniul achizițiilor publice.
Deși are un acord economic cu China, Uniunea Europeană consideră că Beijingul încă practică tactici incorecte în comerțul înternațional.
Este vorba despre lipsa de transparență, aplicarea unor politici industriale și măsuri netarifare care discriminează companiile străine, intervenția puternică a guvernului în economie.