În 2022, Elena Voinescu primea premiul „Directorul Anului pentru Antreprenoriat” pentru un proiect implementat la Școala Gimnazială din Popricani, Iași. Anul acesta, a decis să își dea demsia, după 11 ani în care a fost la conducerea instituției.
„Când absurdul intră în viața ta, nu-ți mai rămâne decât să demisionezi. Să demotivezi un director este foarte grav, este singurul care poate face schimbarea și diferența între școli”, a explicat Elena Voinescu pentru Europa Liberă motivele renunțării la funcție.
Absurdul de care vorbește fostul manager, cu o vechime de 26 de ani în educație, se referă la recompensa financiară: în 2022, când a fost premiată, obținea un venit net de 4.300 de lei. La momentul renunțării la funcție primea 5.200 lei, în condițiile în care la catedră ar câștiga 6.100 lei net, lunar.
Cadrul didactic spune că nu e vorba doar de bani: directorul trebuie și el să predea 8 ore săptămânal, în vreme ce norma învățătorului sau a profesorului este de 15 ore.
Primul are parte de 25 de zile de concediu și multă responsabilitate administrativă, al doilea are 62 de zile de concediu și doar grija elevilor.
Diferența managerială de care vorbește poate fi consistentă: Voinescu a primit premiul „Directorul Anului pentru Antreprenoriat” după ce, prin intermediul unui proiect finanțat din fonduri europene, a digitalizat toate cele 16 spații de învățământ cu table interactive, laptopuri, videoproiectoare și a dotat un laborator de Tehnologia Informației și a Comunicațiilor cu 24 de desktopuri.
Toți elevii școlii conduse de ea au primit tablete, iar cele 31 de cadre didactice – laptopuri, astfel încât profesorii de matematică au creat un site cu teste pentru Evaluare Națională, cu rezultate accesibile în timp real.
Cazul Elenei Voinescu nu este singular. În mai toate județele, sunt deja demisii înregistrate sau anunțate.
Scrisoarea celor 2.500 de directori către guvernanți
Conducerea unităților de învățământ a tras un semnal de alarmă pe tema salarizării în lunile martie și mai, fără vreun rezultat.
Pe 9 august 2023, a fost trimisă o petiție, cu aproape 2.500 de semnatari către prim–ministrul Nicolae Ciolacu și ministerele Educației, Muncii și Finanțelor.
În documentul asumat de Asociația pentru Valori în Educație (AVE) se arată că, în iunie 2023, ca răspuns la greva generală din învățământ, Guvernul României a adoptat ordonanța prin care au fost majorate salariile cadrelor didactice din învățământul preuniversitar.
Nici intervenția Guvernului, nici atenția sindicatelor nu au avut în vedere și majorarea corespunzătoare a salariilor pentru funcțiile de conducere, fie ele de directori, directori adjuncți, contabili-șefi ori secretari-șefi.
„Concret, în timp ce salariile de bază ale personalului didactic de predare pornesc de la gradația 0 de vechime în muncă și avansează conform treptei de vechime, salariile de bază ale directorilor și directorilor adjuncți nu mai sunt influențate în niciun fel de vechime”, se arată în documentul asumat de AVE și semnat de 2.500 de directori.
„După pregătirea statelor de plată pentru luna iunie, am constatat că, dacă am demisiona și am rămâne doar cu obligația de catedră, am avea venituri semnificativ mai mari”, arată ei punctual care este situația actuală.
Soluțiile propuse guvernanților
Managerii semnatari solicită Guvernului României o decizie urgentă astfel încât să poată planifica deschiderea noului an școlar în cele mai bune condiții.
Ce propun directorii din învățământ
1. Modificarea legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, în sensul în care salariul de bază al directorului și directorului adjunct să pornească tot de la gradația 0 de vechime în muncă, permițând astfel aplicarea corespunzătoare a gradațiilor specifice tranșelor de vechime.
2. Adoptarea unei norme care să permită directorilor și directorilor adjuncți să opteze pentru salariul de care pot beneficia, alegând astfel între cel specific funcției de conducere ori salariul la care ar fi îndreptățiți în acest moment în calitate de personal didactic de predare, cu integrarea procentului suplimentar de 10% de care beneficiază în prezent diriginții, învățătorii, educatorii, institutorii și profesorii pentru învățământ primar.
3. Acordarea unei prime lunare, începând cu luna septembrie 2023 și până la momentul intrării în vigoare a noii Legi-cadru privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, într-un cuantum net de 1200 de lei pe lună.
Semnatarii arată că, în absența unei acțiuni guvernamentale, mulți dintre directorii actuali vor opta pentru revenirea la catedră (același angajat, alt cost, mai mare) și mai degrabă profesori cu mai puțină vechime vor confirma poziții de directori.
„Cu alte cuvinte, un director care își dă demisia va avea un salariu mai mare în poziția de profesor, iar un director nou, cu vechime mai mică/grad didactic II, va avea un salariu mai mare în poziția de director, pe care va fi interesat să o accepte și din perspectivă financiară”, se arată în petiția AVE consultată de Europa Liberă.
Pase ministeriale și tăceri guvernamentale
Am întrebat purtătorul de cuvânt al premierului și reprezentanții ministerelor Educației, Muncii și Finanțelor ce decizie au luat pentru a convinge actualii manageri să nu renunțe și să poată planifica deschiderea noului an școlar, care începe pe 1 septembrie, în cele mai bune condiții.
Reprezentanții ministerului Educației au recunoscut că anomaliile există încă din 2017, de la intrarea în vigoare a legii salarizării, și că diferențele s-au acutizat în ultima perioadă.
„Ministerul Educației a informat oficial Ministerul Muncii despre acest lucru și a solicitat modificarea legii salarizării pentru a rezolva această problemă”, a transmis pentru Europa Liberă Larisa Gojnete, purtătorul de cuvânt al Ministerului Educației.
Dinspre Ministerul Muncii nu pare să fie vreun motiv de grabă. Secretarul de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale, Cristian Vasilcoiu, a declarat pentru Europa Liberă că abia de două zile a aflat de problemă.
„Cunoaștem situația, o analizăm și probabil se va lua o decizie în Coaliție”, ne-a spus Vasilcoiu.
Faptul că reprezentanții ministerului Muncii ar ști de puțin timp de problema salarizării managementului școlar e contrazis de petiția AVE, transmisă în data de 7 august, dar și de o adresă a Ministerului Educației referitoare la această situație, de la sfârșitul lunii iulie.
Înalți reprezentanți din Ministerul Muncii au declarat, pentru Europa Liberă, că ministrul Educației solicita coinițierea unui act normativ în care erau înaintate și propunerile făcute de două federații sindicale reprezentative, pentru echilibrarea financiară a situației.
Dinspre ministerul Finanțelor și purtătorul de cuvânt al Guvernului, Mihai Constantin, nu am primit decât foarte multă liniște pe subiectul salarizării managerilor școlari.
Primele posibile victime ale demisiilor managerilor
Migrarea directorilor către catedră va avea un efect rapid în respectivele unități de învățământ: pe 11 septembrie trebuie făcute plățile salariale, iar acolo unde vor fi demisii nu va avea cine să semneze statele de plată.
Toate documentele administrative rămân în aer, inclusiv orarul elevilor. Acesta trebuie aprobat de Consiliul de Administrație al unității de învățământ, al cărui șef este directorul.
Înalți reprezentanți din ministerul Educației au declarat pentru Europa Liberă că, pe termen scurt și dacă nu vor fi multe demisii, o soluție va fi delegarea temporară. Nu oricine poate fi însă numit director, fiind necesară o vechime în educație de cel puțin cinci ani.
Pe termen mediu și lung e multă incertitudine. Aceleași surse ne-au spus că problema a fost discutată inclusiv la nivel de lideri ai Coaliției dar, pe fondul crizei bugetare, e foarte puțin probabil să se adopte modificări rapide.
