Specialist în Informații Militare, generalul Paul Hurmuz spune la one2one că, în acest moment, Rusia nu și-a făcut o țintă din România.
Fost director adjunct al Diviziei de Informaţii din cadrul Statului Major Militar Internaţional de la Cartierul General al NATO, generalul maior Paul Hurmuz crede că Rusia evită să folosească rachete în atacurile împotriva porturilor ucrainene de la Dunăre tocmai pentru a nu crește escaladarea prea mult.
De asemenea, adaugă fostul reprezentant militar al României în Marea Britanie și Turcia, Rusia nu va risca să atace o navă ucraineană care trece prin apele teritoriale ale României și Bulgariei, spațiu NATO.
În legătură cu proveniența bucăților de drone găsite recent în localități românești de la Dunăre, generalul Paul Hurmuz ține să sublinieze că nu este clar deocamdată, cum au ajuns în satele Plauru și Nufăru și insistă că opinia publică ar trebui să aștepte rezultatul investigației oficiale.
El reamintește că NATO verifică - inclusiv cu ajutorul sateliților - informațiile furnizate de sistemele de supraveghere aeriană, iar sistemul românesc de apărare este conectat la Alianța Nord Atlantică.
Generalul maior în rezervă Paul Hurmuz crede că România are acum pe teritoriul său suficiente forțe proprii și străine pentru a descuraja Rusia. Însă, adaugă fostul lider militar, România trebuie să se doteze suplimentar.
Cele mai importante declarații:
- Despre cât ar putea dura războiul din Ucraina
„Acest război va fi un război de durată, excluzând situația în care ceva dramatic se întâmplă de o parte sau de alta care să încline balanța pentru ucrainieni sau pentru ruși. (...) Deja am văzut în Rusia că discută de planul pe următorii trei ani.”
- Despre problemele Ucrainei în contraofensiva din sud estul țării
„Numai a avea echipamentele nu este suficient, trebuie să ai un sistem de mentenanță. În Ucraina, există acum 17 sisteme diferite de artilerie. Vă imaginați ce înseamnă mentenanță? Vă imaginați ce înseamnă piese de schimb?”
- Despre bucățile de drone militare găsite pe teritoriul României
„Faptul că Rusia nu folosește rachete împotriva acelor porturi (n.r. porturile ucrainene de la Dunăre), ci drone - care sunt mai puțin riscante - este un semnal că au mers doar pe prima treaptă de escaladare, nu a treia, nu a cincea. (…) Deci nu există o intenție la acest moment (n.r. de a ataca România).
- Despre ce capabilități mai trebuie să cumpere România
„România are nevoie de sisteme de apărare antiaeriană, la joasă și foarte joasă altitudine, pentru că PATRIOT este pentru altitudine mai mai mare, distanțe mari.”
- Despre cum folosește România principalele mijloace de apărare antiaeriană
„Centrala nucleară de la Cernavodă este un obiectiv strategic și este apărată în acest moment. (…) Bucureștiul este un astfel de obiectiv strategic.”
De ce este dificilă contraofensiva Ucrainei în sud-estul țării
La one2one, generalul maior în rezervă Paul Hurmuz spune că, în contraofensiva împotriva Rusiei, Ucraina s-a confruntat până acum cu pierderi masive. O altă problemă este faptul că au fost angajate în luptă inclusiv forțe antrenate de țări occidentale timp de trei luni dar fără experiență militară anterioară. Până acum, țări din Alianța Nord Atlantică au pregătit cel puțin 36 de mii de ucraineni.
Fost director adjunct al Diviziei de Informaţii din cadrul Statului Major Militar Internaţional de la Cartierul General al NATO, generalul maior Paul Hurmuz spune că a văzut un raport al unui american care a fost în forțele speciale și care acum are o mică companie de antrenament la Kiev.
„Și el și colegul lui, care sunt cofondatori ai acestei firme, spuneau că foarte multe tunuri occidentale, deci piese de artilerie occidentale, ajung să fie uzate extrem de repede, pentru că ele sunt folosite la distanța maximă.
De ce? Pentru a nu fi lovite de artileria rusă”, dezvăluie generalul român.
O altă problemă este cantitatea uriașă de muniție de care Ucraina are nevoie pentru a se apăra în fața Rusiei și a-și recupera teritoriile ocupate.
Generalul Paul Hurmuz explică la one2one că, de la începutul războiului, Statele Unite au trimis în Ucraina cantități record de proiectile.
„În anul 2022, Statele Unite au livrat Ucrainei un milion de proiectile de 155 mm pentru artilerie. În 17 ani, până în 2021, trupele de uscat americane și infanteria marină americană au primit 960.000 de proiectile. Consumul este enorm, mai ales în artilerie, pentru că acesta este stilul de luptă pe care ucrainienii l-au îmbrățișat, cu care sunt, să zicem, familiarizați”, detaliază fostul atașat militar al României în Marea Britanie.
Paul Hurmuz compară aceste cantități cu cele folosite de Rusia: „Până acum, Rusia a folosit peste 10 milioane de proiectile de artilerie de 152, iar Ucraina a primit numai din Statele Unite 2 milioane, luând inclusiv din depozitele prepoziționate pe care le aveau în Coreea de Sud și prin Israel și prin alte părți. Deci e greu, iar industria, inclusiv în Europa și în Statele Unite, industria nu este pregătită pentru acest lucru”, descrie situația generalul Paul Hurmuz.
Ucraina a început contraofensiva împotriva forțelor ruse în sud-estul țării la începutul lunii iunie. De atunci, militarii ucraineni, parte dintre ei antrenați de state NATO câte trei luni, au reușit să avanseze în teritoriile ocupate de ruși în Donbas, iar în ultimele două săptămâni au reușit să spargă cel puțin două dintre cele mai solide linii de apărare ale inamicilor.
Cele mai grele lupte au avut loc în această perioadă în zona localităților Tokmak și Robotîne, din regiunea Zaporojie.
one2one pe Youtube:
Scopul ucrainenilor este să recupereze nu doar regiunile ocupate în Donbas, ci și Peninsula Crimeea, anexată în 2014, ilegal, de Rusia.
Robotîne se află la 10 km sud de oraşul Orihiv, aflat pe linia frontului, în regiunea Zaporojie, pe un drum important spre Tokmak, un nod rutier şi feroviar ocupat de Rusia.
Pe 23 iulie, secretarul american de Stat, Antony Blinken, a declarat că Ucraina a recuperat jumătate din teritoriul ocupat de Rusia la începutul invaziei, în februarie 2022.
Reticența României în a comunica public tot ajutorul pentru Ucraina poate fi cauzată de istoricul relației cu țara vecină
Generalul maior în rezervă Paul Hurmuz exclude o eventuală frică a liderilor politici români dintre motivele pentru care refuză să comunice cum ajută România Ucraina. „Nu, nu, nici nici vorba de așa ceva”, insistă fostul director adjunct al Diviziei de Informații a NATO.
Mai degrabă ar fi vorba despre prudență, adaugă generalul Paul Hurmuz.
„Trebuie să recunoaștem că, inclusiv în Ucraina, în momentul în care invazia a devenit o realitate, pe 24 februarie 2022, sunt rapoarte, sunt informații în care mulți oameni din serviciile de informații, securitate ucrainiene nu știau dacă la capătul firului va răspunde cineva, pentru că până la acel moment, erau foarte mulți oameni în Ucraina care aveau cum să spun eu așa, o anumită duplicitate”, explică Paul Hurmuz.
Europa Liberă a publicat pe 25 septembrie date oficiale care arată că Romtehnica, compania MApN, este în topul exportatorilor români în Ucraina. În top 10, este și ROMARM, compania Ministerului Economiei, care are subordonate toate fabricile de armament de stat. În plus, România a exportat și drone și piese de drone de peste 56 de milioane de euro în Ucraina.
