Statul a continuat și în septembrie să cheltuie mai mult decât încasează, spune ministerul de Finanțe, care a publicat execuția bugetară pentru septembrie 2023. Deficitul bugetar a depășit 56,4 miliarde de lei, deși veniturile au fost în creștere față de 2022. Cei mai mulți bani se duc pe asistența socială - adică pensii și alocații.
„În esență, informația e simplă: statul are nevoie de bani pentru a întreține niște sisteme publice. De unde face rost de bani? De la ceilalți, adică de la cetățenii care produc”, traduce datele anunțate de Ministerul Finanțelor, profesorul univ. Bogdan Glăvan.
Și, chiar dacă prin măsurile propuse, oamenii nu vor plăti direct mai multe taxe și impozite, suprataxarea companiilor, plănuită de Guvern pentru a aduna mai mulți bani, va fi plătită tot de contribuabili prin prețuri mai mari. Gaura din buget ne afectează pe toți și toți plătim pentru acoperirea acesteia - prin inflație, taxe mai mari, dobânzi mai mari, explică specialistul.
Iar banii lipsă au fost deja acoperiți din împrumuturi pe care statul român le-a făcut deja.
„Deci deficitul ăsta îl plătim, chiar dacă noi nu conștientizăm că avem o taxă specifică care să se numească taxa pentru deficit”, conchide Bogdan Glăvan.
O soluție ar fi ca statul să scadă din propriile cheltuieli, care, în ciuda tuturor promisiunilor din trecut, cresc de la un an la altul și de la o lună la alta.
„Soluția e cunoscută mai degrabă prin expresia “austeritate”, dar e e un cuvânt înșelător, pentru că statul face orice, dar nu austeritate. Asta este ideea. Eu nu văd austeritate la stat”.
Cât e deficitul bugetar, cât ar trebui să fie?
Deficitul bugetar al statului se adâncește de la o lună la lună, iar ținta de 4.4% din PIB, stabilită prin legea bugetului pe 2023, pare tot mai greu de atins. Doar în luna septembrie, gaura din buget s-a adâncit cu 14 miliarde de lei.
Ultima misiune a FMI în România a dat o estimare a deficitului la sfârșitul anului de 6%, cu o prognoză de 5% pentru anul viitor.
Cifrele sunt departe de angajamentele statului român luate în fața Comisiei Europene. În 2024, România ar trebui să ajungă la 3%, cifră asumată prin Tratatul de la Maastricht, dar și prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
În ultimele săptămâni, Guvernul a aprobat o serie de măsuri menite să reducă cheltuielile bugetare și să crească veniturile. Primele măsuri fiscale au fost promulgate, joi, 26 octombrie, iar un nou pachet legislativ va fi pe masa miniștrilor la următoarea ședință de Guvern.
Ce încasări a făcut statul în primele 9 luni din 2023
Până la final de septembrie 2023, statul român a avut încasări de peste 368 de miliarde de lei, cu 11% mai mult ca anul trecut. Creșterea a fost susținută, în principal, de evoluția încasărilor din impozitul pe salarii și venit, contribuții de asigurări, fonduri europene și impozitul pe profit.
Încasările din TVA au consemnat o dinamică pozitivă mai temperată, explicată atât de decelerarea bazei macroeconomice, cât și de un nivel mai ridicat al restituirilor de TVA, anunță Ministerul Finanțelor.
În cifre absolute, cei mai mulți bani la buget au venit din impozite și taxe pe bunuri si servicii, adică din TVA și accize - peste 122.5 miliarde de lei. O altă mare parte din încasările statului, în primele luni din 2023, au venit din contribuțiile de asigurări, 116,73 mld lei, în creștere cu 12,8% față de 2022.
Veniturile din accize au însumat 27,31 mld lei, consemnând o creștere de 3,2% față de nivelul de anul trecut. Încasările din accizele pentru produsele din tutun au înregistrat un avans de 7,5%, în timp ce accizele pentru produsele energetice încasate sunt mai mici ca anul trecut cu 0,7%, explică Ministerul de Finanțe.
La TVA încasările sunt cu doar 8.8% mai mari ca anul trecut, adică de 75.12 miliarde de lei.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 32,59 mld lei, în creștere cu 22,2% față de 2022.
Cheltuielile, cu aproape 14% mai mari ca anul trecut
În primele nouă luni din 2023, statul a cheltuit aproape 424.5 mld lei. Cu 13.7% mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut. Și raportate la PIB cheltuielile de anul acesta sunt mai mari decât cele din 2022 - 26.7% față de 26.5%.
În cifre absolute, cei mai mulți bani de la buget s-au cheltuit pe asistență socială - 145,11 mld lei, cu 9,9% mai mult ca în 2022. Valoarea reprezintă 9.1% din PIB.
Evoluția cheltuielilor cu asistența socială a fost influențată, în principal, de:
- majorarea de la 1 ianuarie 2023 a punctului de pensie cu 12,5%, respectiv de la 1.586 lei la 1.785 lei
- majorarea nivelului indemnizației sociale pentru pensionari (pensia minimă) de la 1.000 lei la 1.125 lei
- acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat şi beneficiarilor de drepturi prevăzute de legi cu caracter special plătite de casele teritoriale de pensii/casele de pensii sectoriale ale căror venituri lunare sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei
- acordarea celei de-a 13-a indemnizaţii pentru persoanele cu dizabilităţi sub forma unei indemnizaţii compensatorii
- plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale, respectiv pe primele nouă luni ale anului 2023, au fost în sumă de 4,05 mld. lei
- majorarea alocațiilor de stat pentru copii începând cu 1 ianuarie 2023, explică Ministerul Finațelor.
Și cheltuielile de personal au fost mai mari decât anul trecut, cu 10.8%, de 96,69 mld de lei. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile de personal reprezintă un nivel de 6,1% din PIB, cu doar 0,1 puncte procentuale mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost de 53,99 mld lei, în creștere cu 9,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
O creștere se reflectă la bugetele locale, respectiv 11,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, precum și la bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, de 11,9%, pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate, anunță Ministerul de Finanțe.
Cea mai mare creștere procentuală se înregistrează la cheltuielile de investiții, cu 40.2% mai mult decât în 2022. Valoarea totală a fost de 54.44 mld lei, din care mai mult de jumătate au mers în investițiile finanțate din fonduri externe nerambursabile postaderare. Ca pondere din PIB, investițiile se situează la aproape 3%.
În proiectul aprobat al bugetului pentru 2023, investițiile trebuiau să atingă 7% din PIB, o țintă ambițioasă după ce în 2022 statul nu a reușit să ajungă nici măcar la 5%.
Statul strânge cureaua la sfârșit de an
Pe 25 septembrie, Guvernul a aprobat primul pachet de măsuri fiscale menite să aducă mai mulți bani la buget și să reducă cheltuielile.
„Acesta este actul pe care am decis să îmi asum răspunderea în Parlament. Sunt măsuri care vizează stoparea risipei bugetare, combaterea evaziunii şi reaşezarea sistemului fiscal pe baze echitabile. România nu-şi mai permite facilităţi şi privilegii de 75 de miliarde de lei, plus o evaziune fiscală de 150 de miliarde de lei pe an. Adunate înseamnă 15% din PIB, nu există vreun exemplu de stat modern care să poată funcţiona în asemenea condiţii”, a spus Marcel Ciolacu în deschiderea şedinţei de Guvern în care a fost aprobat pachetul.
O zi mai târziu, premierul și-a asumat răspunderea, în fața Parlamentului, pentru pachetul de legi.
Planul Guvernului de reducere a cheltuielilor a fost întârziat de o sesizare depusă la CCR de USR şi Forţa Dreptei. Decizia judecătorilor a venit pe 18 octombrie - sesizarea de neconstituționalitate a fost respinsă. Așa că pachetul legislativ poate intra la promulgare.
În paralel, Guvernul mai pregătește o serie de măsuri. În proiectul aflat în dezbatere publică, în expunerea de motive se menționează că „prin măsurile propuse se are în vedere limitarea și diminuarea cheltuielilor bugetare pe perioada rămasă până la sfârșitul acestui an, pentru încadrarea în ținta de deficit asumat. Depășirea deficitului bugetar va genera consecințe imediate asupra creșterii costurilor finanțării deficitului bugetar ,dar și asupra fondurilor alocate pentru investiții în cadrul Politicii de Coeziune cât și asupra fondurilor alocate prin Planul Național de Redresare și Reziliență”.
Noile măsuri propuse ar urma să limiteze unele tipuri de achiziții, precum cele pentru dotări, consultanţă sau pregătire profesională. Vor fi interzise cheltuielile pentru festivaluri, concerte sau competiţii, cu excepţia celor ocazionate de zilele localităţilor sau de sfârşitul de an.
Într-un interviu la Europa Liberă, ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, a susținut că mai există o șansă de a nu depăși deficitul asumat prin proiectul de buget, prin strunirea drastică a cheltuielilor la final de an.
„Depinde cum vom reuși să temperăm cheltuielile din lunile noiembrie și decembrie, unde eu am spus că trebuie să venim cu un plan de măsuri care să securizeze tendințele sau media cheltuielilor pe care le-am avut în lunile ianuarie până în septembrie, astfel încât la această bază de raportare să nu înregistrăm deviații încât să ne dăm peste cap țintele asumate față de Comisia Europeană”, a explicat ministrul.
O altă discuție pe care oficialii români o poartă la Comisia Europeană este de a justifica depășirea deficitului asumat prin cheltuielile în plus cauzate de războiul din Ucraina.
Marcel Boloș estimase aceste cheltuieli în plus la maximum 1% din PIB, pe când prim-ministrul Marcel Ciolacu evaluase, la sfârșitul lui septembrie, aceleași cheltuieli, plus ajutorul acordat Republicii Moldova, la peste 3,5% din PIB.
Valoarea sa exactă este, însă, foarte importantă în contextul în care România și-a asumat să nu depășească în 2023 un deficit bugetar de 4,4% din PIB. De acest angajament depinde alocarea fondurilor europene prin PNRR.
În cazul în care Guvernul eșuează în a păstra deficitul sub angajament, pierderea ar putea fi de la 18 miliarde de euro în sus. Estimarea a fost făcută, în iulie, tot de ministrul de Finanțe, Marcel Boloș.
Ce spun specialiștii?
„În realitate, România nu a făcut aproape niciun progres în domeniul consolidării bugetare în 2022, 2023. Deficitul e aproape la fel de mare ca în 2020. Deci progresul nostru este nesemnificativ de la pandemie încoace. Dacă ne uităm pe capitole, vedem că situația este asimetrică față de cum a fost estimată. Adică la venituri ei au estimat o creștere a veniturilor de 14% și se înregistrează doar 11%, iar la cheltuieli, unde estimau o creștere de 10%, înregistrează 14%. Deci exact invers”, susține Bogdan Glăvan, profesor de Economie.
Statul nu a acționat exact acolo unde ar fi trebuit, mai exact la reducerea uriașului aparat bugetar, mai spune specialistul, care compară statul cu o afacere. Când nu mai merge trebuie luate măsuri.
„ Statul român rămâne în continuare acolo, înțepenit într-un cadru care nu mai este realist. România a pierdut 20% din forța de muncă în ultimii 10 ani, în general, după aderarea la UE în cea mai mare parte. Deci în momentul în care baza ta de impozitare scade, tu trebuie să te ajustezi, trebuie să-ți modifici instituțiile pentru a corespunde noii realități. Ori statul român nu s-a modificat, a rămas la fel, cu același sistem de asigurări sociale, cu același sistem de sănătate, ba chiar a mărit birocrația și numărul de bugetari. Păi, atunci la ce să ne așteptăm? Evident, la deficite mai mari”, susține Bogdan Glăvan.
