Actualizare
Cererea Direcției Naționale Anticorupție (DNA) de urmărire penală faţă de senatorul PNL Florin Cîţu, fost premier al României în perioada decembrie 2020- noiembrie 2021, în dosarul vaccinurilor anti-Covid a ajuns la Senat. Documentul prezintă probele cu care procurorii încearcă să obțină ridicarea imunității parlamentare a lui Florin Cîțu.
Urmează ca Biroul Permanent al Senatului să trimită Comisiei juridice cererea procurorilor - membrii comisiei vor formula un punct de vedere.
Comisia juridică din Senat are termen până miercuri, 29 noiembrie, să dea raport pe cererea DNA de ridicare a imunităţii senatorului Florin Cîţu, a decis conducerea Senatului, reunită vineri în şedinţă.
Ulterior, punctul de vedere va fi trimis pentru votul în plen.
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, președinte al Senatului, a anunțat deja că senatorii liberali vor vota pentru ridicarea imunităţii fostului premier Florin Cîţu.
„În momentul în care vom primi documentele DNA, am obligativitatea, ca președinte al Senatului, să convoc Biroul Permanent și apoi să fie înaintate Comisiei Juridice, care va întocmi un raport. Raportul va merge apoi în plen pentru aprobare. Vom proceda ca până acum, acordând votul pentru a lăsa justiția să-și facă treaba”, a declarat Nicolae Ciucă.
Nicolae Ciucă menționează că a avut o discuţie cu Florin Cîţu, care i-a spus că va demisiona din grupul senatorilor PNL, urmând a rămâne senator neafiliat politic.
De asemenea, biroul de presă al Președinției a confirmat pentru Europa Liberă că cererile de aprobare a începerii urmăririi penale în cazul foștilor miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă au ajuns la Cotroceni.
Potrivit legii, începerea urmăririi penale a foștilor membri ai Guvernului trebuie aprobată de Președintele României.
Știrea inițială
DNA a transmis joi procurorului general al României o cerere de urmărire penală pentru fostul premier Florin Cîțu și pentru foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, pentru sesizarea președintelui și a Senatului României în dosarul achiziției vaccinurilor împotriva COVID.
Numele celor trei foști oficiali români nu a fost făcut public de procurorii anticorupție, dar surse judiciare au dezvăluit identitatea lor pentru Europa Liberă.
Ei sunt acuzați de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind „autoratul și, respectiv, complicitate”, cu un prejudiciu de peste un miliard de euro.
„În conformitate cu prevederile constituționale și legale, procurorul-șef al Direcției Naționale Anticorupție a transmis procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție referatul cauzei, în vederea sesizării Președintelui României și Senatului României pentru formularea cererilor de efectuare a urmăririi penale față de trei persoane, cu privire la săvârșirea unor infracțiuni de abuz în serviciu, cu consecințe deosebit de grave, forma participației penale fiind autoratul și, respectiv complicitatea”, transmite Direcția Națională Anticorupție (DNA).
Comisia Europeană a lansat pe 17 iunie 2020 Strategia europeană privind accelerarea dezvoltării, fabricării și distribuției vaccinurilor împotriva COVID-19, prin care propunea o abordare centralizată pentru achiziția unor opțiuni viabile de vaccinuri.
Strategia presupunea negocierea de către Comisia Europeană a unor acorduri de achiziție anticipată cu producătorii de vaccinuri în numele statelor membre.
Vaccinurile urmau să fie distribuite statelor membre UE în funcție de numărul populației, iar decizia cu privire la vaccinarea prioritară a anumitor categorii de populație revenea statelor membre.
Statele membre aveau posibilitatea să utilizeze, într-un termen de 5 zile de la notificare, o clauză de «opt-out», astfel că nu erau obligate să suporte niciun fel de contribuție pentru vaccinurile pe care decideau să nu le solicite.
Ce spun procurorii
Procurorii fac cercetări privind modalitatea în care, în perioada ianuarie - mai 2021, „persoane din Guvernul României”, cu încălcarea dispozițiilor legale și în lipsa oricăror documente/analize care să ateste necesitatea achiziției, ar fi contractat un număr mult mai mare de doze de vaccin (Pfizer și Moderna), în condițiile în care numărul persoanelor eligibile pentru vaccinare comunicat de statul român Comisiei Europene era de 10,7 milioane.
Procurorii spun că, deși dozele de vaccin contractate înainte de 1 ianuarie 2021 (37.588.366 doze) ar fi fost suficiente pentru vaccinarea unui număr de peste 23 milioane persoane, cei trei oficiali români ar fi tranzacționat și ordonanțat la plată achiziția în plus a cantității de 52.805.690 doze de vaccin, în valoare totală de peste un miliard de euro (1.005.498.687 euro), la care se adaugă TVA.
Suma constituie și prejudiciul adus statului, spun anchetatorii.
La solicitările transmise au fost atașate referatul întocmit de procurorii DNA și dosarul de urmărire penală, în copie, compus din 27 de volume.
DNA a înregistrat pe 21 septembrie 2021 un dosar penal in rem pentru a investiga modalitatea de achiziționare a dozelor de vaccin anti-Covid de la declanșarea pandemiei până în momentul deschiderii anchetei.
Ancheta in-rem presupune că nu este cercetată nicio persoană, ci doar faptele.
Cum au ajuns vaccinurile în România
România nu a cumpărat 120 de milioane de doze de vaccin, ci le-a comandat, spunea la momentul deschiderii dosarului fostul premier, Florin Cîțu.
„Nu le-am cumpărat. Sunt comandă și știți foarte bine că strategia de a cumpăra vaccin este o strategie asumată la nivelul întregii Uniunii Europene. Toată lumea are aceeași strategie, România primește pro-rata, toate țările merg pe aceeași direcție”, declara pe 14 iulie 2021 premierul Florin Cîțu.
El nu a putut spune care sunt costurile finale pe care le va plăti România, dar a menționat că multe dintre ele urmează să fie vândute.
„Vom vedea care este factura finală atunci când le vom plăti. Multe dintre ele le-am vândut, prețul a mai scăzut la unele dintre ele. Deci, nu există un cost fix la început. În primul rând, se face comanda și apoi avem și factura".
În iunie 2021, Danemarca, de exemplu, a ajuns la un acord cu România pentru a cumpăra peste 1,1 milioane de doze de vaccin anti-Covid produs de BioNTech/Pfizer.
Anunțul a fost făcut de ministerul danez al Sănătății, în contextul în care interesul românilor pentru imunizare s-a dovedit a fi unul extrem de scăzut, iar vaccinurile urmau să expire în scurt timp.
Danemarca a vaccinat aproape 75% din populația eligibilă.
Premierul Cîțu spunea, în 2021, că există o analiză a stocurilor de doze de vaccin care urmează să expire și că Guvernul comunică cu mai multe țări pentru a exporta sau dona serurile anti-Covid.
Joi, pe 23 noiembrie 2023, după anunțul DNA, fostul premier Florin Cîțu a scris pe Facebook că întreaga lui activitate, indiferent de funcțiile și de demnitățile publice îndeplinite „a stat sub semnul bunei credințe și a respectării legii, în slujba românilor”. El și-a exprimat „deplina încredere în actul de justiție” și convingerea că „procedurile aflate în desfășure vor conduce la aflarea adevărului”.
Campania de vaccinare anti-Covid a început pe 27 decembrie 2020, iar de la 1 iulie 2022 a fost transferată de la Comitetul Național de Coordonare a Acțiunilor pentru Vaccinarea împotriva SARS CoV-2 (CNCAV), subordonat premierului dar coordonat de Apărare, la medicii de familie. Adică a ajuns în subordinea Ministerului Sănătății.
Vaccinarea a fost făcută în trei etape. În prima au fost vaccinate cadrele medicale și personalul care deservea activități critice - de la apărare, ordine publică, transporturi, până la educație, alimentație sau energie. A doua etapă a fost destinată populației aflate în risc medical, adică vârstnici și persoane cu boli cronice, iar în ultima etapă vaccinarea a fost accesibilă întregii populații.
Vlad Voiculescu: România a comandat irațional vaccinuri fără număr. Ioana Mihăilă: Sunt la dispoziția autorităților
„Anchetarea de către DNA a modului în care România a achiziționat vaccinurile este bine-venită: românii trebuie să știe cum a decis Guvernul că e înțelept să le administreze banii în pandemie”, spunea fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, într-un răspuns dat Europei Libere la momentul deschiderii anchetei.
Joi, pe 23 noiembrie 2023, întrebat de Europa Liberă cum comentează cererea procurorilor anticorupție, fostul ministru a spus că își menține declarația dată în urmă cu doi ani.
El declarase atunci că nu a făcut decât să aducă la cunoștința întregului guvern, în mod oficial, așa cum o arată și Memorandumul întocmit de Ministerul Sănătății și înregistrarea ședinței de guvern aflată la Secretariatul General al Guvernului, că s-a opus achiziției suplimentare de vaccinuri.
Voiculescu l-a acuzat pe fostul premier Cîțu că a trimis Comisiei Europene decizia de a achiziționa vaccinurile „fără a se ține cont de opinia ordonatorul de credite”, adică a Ministerului Sănătății, care făcea plățile.
El a afirmat în 2021 că nu era necesară o nouă comandă de vaccinuri pentru că „aveam deja un număr mare de vaccinuri comandate în raport cu toate scenariile vis-a-vis de campania de vaccinare – fără a fi lăsați să ne implicăm de la nivelul Ministerului Sănătății, în nici un fel, în campania de comunicare sau în alte acțiuni care să îmbunătățească această campanie”.
„Am cerut ca această practică de a decide pe bugetul aflat în răspunderea mea, fără a fi consultat, să înceteze”, spunea Voiculescu la acel moment.
Fostul ministru USR PLUS al Sănătății spunea că „în urma deciziilor precipitate, tot prin decizia lui Florin Cîțu, România a comandat irațional vaccinuri fără număr, a cumpărat doze peste necesar și a ajuns în situația de a vinde și dona mai multe milioane de vaccinuri decât orice altă țară din Europa: nu din rațiuni umanitare, ci pentru că altfel ar fi expirat.
Sper să aflăm din ancheta DNA și felul în care au fost distribuite aceste doze. Românii chiar trebuie să știe. Pentru că, dacă nu ar mai simți că sunt prostiți și mințiți constant, poate-ar avea ceva mai multă încredere în cei care le cer imperativ și tot mai răstit să se vaccineze.”
Joi, pe 23 noiembrie, el a reamintit că vaccinarea anti-Covid era în subordinea premierului în perioada pandemiei, nu a ministrului Sănătăţii. „E vorba de faimosul comitet de vaccinare condus de dl Gheorghiţă, care le raporta ministrului Apărării Ciucă şi premierului Cîţu", a scris Voiculescu, pe Facebook.
Cu toate acestea, el amintește contextul în care au fost luate deciziile și spune că decizia premierului a fost una „de oportunitate în condiții de incertitudine privind disponibilitatea producţiei, evoluţia tulpinilor, necesitatea re-vaccinării".
Fostul ministru al Sănătății Ioana Mihăilă spune pentru Europa Liberă: „Am văzut cererea procurorilor în presă, nu știu ce conține. Este evident că instituțiile abilitate au tot dreptul să investigheze fapte sau decizii care au legătură cu banii publici și le stau la dispoziție pentru lămurirea oricărei situații care are legătură cu funcțiile publice pe care le-am ocupat”.
Vlad Voiculescu a deținut portofoliul Sănătății în Guvernul Cîțu în perioada 23 decembrie 2020 – 14 aprilie 2021, iar Ioana Mihăilă i-a urmat, în același Cabinet, în perioada 21 aprilie 2021 – 8 septembrie 2021.
PSD acuză USR
Reprezentanţii PSD acuză USR de dublu standard, după ce mai mulţi lideri ai acestui partid, în frunte cu Cătălin Drulă, au spus că dosarul DNA ar fi „un exemplu alarmant” de folosire a instituţiilor statului împotriva opoziţiei politice, iar statul de drept este călcat în picioare.
„În loc să convoace de urgenţă forurile statutare ale partidului pentru a-i exclude pe USR-iştii penali, aşa cum cereau altor partide în situaţii similare, preşedintele USR calcă în picioare independenţa justiţiei cu atacuri politice directe la adresa procurorului de caz şi a Direcţiei Naţionale Anticorupţie”, se arată într-un comunicat al PSD emis vineri.
Reprezentanţii PSD mai acuză „actul grosolan de subminare a statului de drept şi a instituţiilor din justiţie şi e cu atât mai grav cu cât cei anchetaţi sunt acuzaţi că au produs cel mai mare prejudiciu înregistrat vreodată într-un dosar de corupţie din România”.
Sursa citată mai spune că „nimic din ceea ce invocă USR în cazul altor politicieni cercetaţi penal nu se aplică în cazul penalilor din propriul partid”.
Preşedintele USR Cătălin Drulă a declarat vineri că „trăim cel mai periculos moment pentru democraţia românească din ultimii 25 de ani”.
„Este mai rău ca pe vremea lui Năstase, pentru că acum, sub acoperirea războiului, se acţionează subtil şi pervers. Observăm o spirală a tăcerii, un climat al fricii”, a mai spus liderul USR.
Drulă a mai precizat, despre votul din Senat pentru ridicarea imunităţii lui Florin Cîţu, că USR va vota „pentru”, aşa cum ar vota în orice fel de caz.
Despre Vlad Voiculescu, el a spus că rămâne pe lista USR pentru europarlamentare şi a arătat că este un simbol acum pentru lupta pe care o duc astăzi în România şi „o victimă şi un om inocent”.
Cum a ajuns virusul în România
România a aflat de virusul SARS-CoV-2 și de „pneumonia puternică” pe care o provoacă odată cu primele trei victime ale epidemiei care a izbucnit la Wuhan. Despre decesul lor, China anunța pe 20 ianuarie 2020 cu jumătate de gură, prin chiar vocea președintelui chinez, Xi Jinping.
În acel moment, în afara Chinei nu erau înregistrate decât patru cazuri: două în Thailanda, unul în Japonia și altul în Coreea de Sud. Peste doar două zile, metropola Wuhan avea să fie închisă. 540 de cazuri au fost confirmate iar bilanțul victimelor ajunsese deja la 17.
Criza s-a produs în sezonul sărbătorilor ocazionate de Anul Nou Chinezesc, când chinezii din toată lumea călătoresc pentru a profita de cele şapte zile de vacanţă ca să fie alături de familiile lor.
Pe 27 ianuarie 2020, China înregistra deja 2.744 de cazuri iar virusul era confirmat în alte 11 țări. Pe 26 ianuarie, în România, Guvernul Orban lua primele măsuri pentru securizarea aeroporturilor și a unităților sanitare.
În acea vreme, reprezentantul României la OMS, Alexandru Rafila, spunea că boala întrunește toate caracteristicele de urgență globală, chiar dacă nu a fost declarată ca atare de Organizația Mondială a Sănătății și că mortalitatea este de 2-4%.
Pe 11 martie 2020, OMS declară că focarul de coronavirus a devenit o pandemie. Boala virală făcuse deja ravagii în cel puțin 114 țări, ridicând la 118.000 numărul de cazuri de infectare și la 4.291 pe cel al deceselor.
În doar două săptămâni, numărul de cazuri de Covid-19 în afara epicentrului din China a crescut de 13 ori, iar numărul ţărilor afectate s-a triplat.
În România, primul caz apare pe 26 februarie 2020. În vestul Europei existau deja 375 de cazuri, din care 86% în Italia. Sute de mii de români încep să se întoarcă în ţară din zone în care epidemia era în desfăşurare. Unii dintre ei, infectaţi cu SARS-CoV-2.
Așa se face că în doar trei săptămâni, între 26 februarie și 18 martie 2020, „din cele 261 de cazuri diagnosticate în România, 49% (127) erau cazuri de import: din Italia (66%), Franța, Germania și Spania (cu 5%), Marea Britanie, Austria (cu 4%) și 130 (49,1%) contacți direct sau indirecți ai cazurilor de import.
