Un proiect de ordonanță de urgență al Ministerului de Finanțe a apărut în presă în ultimele două zile.
Principalele direcții ar viza majorarea salarială pentru angajații din Educație sub pragul promis în timpul grevei, creșterea cu 5% a veniturilor bugetarilor și demnitarilor, compensarea orelor suplimentare ale bugetarilor cu zile libere, în loc de bani și creșterea accizei la carburanți.
Ironiile premierului la adresa ministrului de Finanțe
„Am observat că, în absența mea, domnul ministru al Finanțelor iarăși nu s-a plictisit, a trebuit să dezmintă iar presupuse măsuri fiscale care nu există pentru 2024”, a transmis Ciolacu chiar în debutul ședinței de Guvern. Cel vizat de ironii nu era însă prezent, fiind înlocuit de un secretar de stat.
„Ceea ce există însă în realitate sunt datele privind creșterea PIB-ului pe primele nouă luni din acest an. Avem un avans de 2,2% cu care suntem pe locul trei în Europa”, a plusat premierul.
O întâlnire între premier și ministrul de Finanțe, Marcel Boloș, pe tema bugetului de anul viitor însă, a avut loc la sediul Guvernului ulterior, în după-amiaza zilei de vineri.
Prim-ministrul a anunțat și că vor lucra împreună, în acest weekend, pe proiectul de buget pentru 2024.
„Va exista cea mai mare alocare bugetară din istorie pentru Educație”, a dat asigurări premierul, fără a oferi detalii.
Liberalii au confirmat că întâlnirea în care se va discuta bugetul pentru 2024 va avea loc duminică. Deocamdată, liderii PNL nu au primit niciun draft de document pe care să-l analizeze.
„Ministrul Finanțelor va prezenta probabil acest draft la discuții”, a declarat pentru Europa Liberă deputatul Ionuț Stroe, purtătorul de cuvânt al PNL.
Majorări salariale mai mici decât cele promise în Educație
În lipsa unor lămuriri de la cel mai înalt nivel al Guvernului, Europa liberă reia informațiile prezentate, luni, de ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, în ședința grupului deputaților PNL din Camera Deputaților: salariile din Educație ar urma să fie majorate cu 13% de la 1 ianuarie 2024 și 7% de la 1 august 2024.
Promisiunile guvernanților din timpul grevei profesorilor erau altele. Ordonanţa din vară vorbea de o creştere cu 50% a salariilor dascălilor, în total, iar majorarea din 2024 urma să fie acordată integral de la 1 ianuarie.
Informațiile au fost publicate în exclusivitate de Europa Liberă, marți, 5 decembrie.
Vineri, 8 decembrie, ministrul Educației, Ligia Deca, a încercat să infirme informațiile potrivit cărora creșterile salariale ale profesorilor vor fi sub promisiuni și în etape, dar a admis că decizia nu a fost încă luată, deși noul an bate la ușă.
Într-o conferință de presă susținută în Parlament, aceasta a recunoscut că nici până în prezent Legea salarizării unitare nu este finalizată. În acest context, Guvernul şi federaţiile sindicale ale cadrelor didactice şi ale personalului din învăţământ au discutat, în ultimele săptămâni, care ar fi o majorare salarială posibilă în 2024.
„Din ultimele discuţii, s-a desprins un posibil 20% ca procent de creştere pentru anul 2024, nefiind încă finalizate discuţiile referitoare la etapele de acordare, ceea ce ar însemna că avem o creştere de peste 50% faţă de salarizarea care exista înainte de luna iunie a acestui an”, a afirmat Deca.
Aceasta ia în calcul și faptul că, după grevă, salariile au crescut cu 30%.
Ministrul Educației a promis inclusiv măsuri care să ducă la majorarea salariile directorilor, directorilor adjuncţi şi personalului de conducere, plus alte categorii care, pentru că se încadrează în alte grile, nu au beneficiat în aceeaşi măsură de creşterile salariale.
„Nu avem încă o variantă pe care s-o fi agreat cu reprezentanţii federaţiilor sindicale şi cu domnul prim-ministru. Ştiu care sunt propunerile de etapizare, dar aş vrea să nu inducem în opinia publică variante care nu sunt confirmate”, a mai spus Deca.
Cu situația salarizării profesorilor rămasă în aer, premierul vorbește despre performanță în Educație, în contextul rezultatelor slabe ale elevilor români la testele PISA.
„Nu ne putem aștepta ca, doar mărind salariile, să se întâmple o minune, pentru că nu se va întâmpla nici de această dată nimic. Așadar, trebuie introduse criterii de performanță în funcție de care salariile vor crește”, a spus Ciolacu la începutul ședinței de Guvern de vineri.
Majorarea salariilor demnitarilor și bugetarilor, negată
Joi, 7 decembrie, a apărut în spațiul public un proiect de ordonanță de urgență care vorbea despre creșterea salariilor și indemnizațiilor bugetarilor și demnitarilor cu 5% în 2024. Întrebat cum apreciază această măsură și dacă ar fi de acord cu ea, Radu Oprea, ministrul Economiei, a spus că nu știe nimic despre o astfel de propunere.
„N-am văzut un astfel de document. Cred că nu este cazul, ținând cont de ceea ce am hotărât până acum, un efort de reducere a cheltuielilor. Suntem într-o procedură de deficit excesiv și, din această perspectivă, cred că un astfel de lucru nu este de bun augur”, a argumentat Oprea.
Proiectul vorbește și despre o creștere a accizei la carburanți în trei etape. Ministrul Oprea a ocolit subiectul și a răspuns că omologul său de la Finanțe este cel în măsură să avanseze cifre.
„Văd, în ultima vreme, că din partea Ministerului Finanțelor Publice vin tot felul de idei, sper că ceea ce am citit în presă nu este adevărat. Cu certitudine nu sunt în folosul mediului de afaceri ideile pe care le-am citit în presă, sper ca astfel de lucruri să nu fi trecut sub nicio formă de nicio etapă de avizare”, a mai spus Oprea.
În altă ordine de idei, conform unor persoane de la vârful Guvernului cu care a discutat Europa Liberă, legea bugetului pentru 2024 ar trebui prezentată public săptămâna viitoare și adoptată în Parlament înaintea vacanței de Crăciun.
Din datele obținute de Europa Liberă, prezentate de ministrul Boloș la întâlnirea cu colegii deputați, cheltuielile bugetare estimate în 2024 vor fi cu 48 de miliarde de lei mai mari decât cele din 2023. În cel mai optimist scenariu, veniturile ar crește cu 47 de miliarde de lei față de anul acesta.
În acest context, economiștii cu care a discutat Europa Liberă sunt sceptici că România se va încadra în ținta de deficit de 3%.
