Vladimir Putin a respins necesitatea unui al doilea val de mobilizare a rezerviștilor pentru a lupta în Ucraina, o măsură care s-a dovedit profund nepopulară în trecut.
El a spus că există aproximativ 617.000 de soldați ruși în prezent care participă la „operațiunea specială” din Ucraina, dintre care 244.000 sunt mobilizați.
Liderul rus nu a dezvăluit, în schimb, pierderile armatei sale, pe care Statele Unite le evaluează la 315.000 de militari răniţi și morţi.
„Fluxul de oameni gata să ne apere patria nu scade... Nu este nevoie de mobilizare începând de astăzi”, a spus el.
Președintele Rusiei nu a ținut tradiționala conferință de presă de anul trecut, după ce armata sa nu a reușit să cucerească Kievul, iar forțele ucrainene au recucerit porțiuni mari de teritoriu în estul și sudul Ucrainei.
Acum, condițiile îi sunt mai favorabile. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski are dificultăți în a convinge toți politicienii din SUA să continue acordarea pachetului de sprijin militar și economic, contraofensiva ucraineană stagnează, iar țările occidentale nu par la fel de dispuse să sprijine masiv ca la începutul invaziei.
Mai mult, Vladimir Putin și-a anunțat candidatura pentru un nou mandat de președinte la alegerile din 2024.
Conferința de presă a început cu întrebări despre conflictul din Ucraina și a subliniat îngrijorările pe care unii ruși le au cu privire la temerile legate de un alt val de mobilizare.
În septembrie 2022, Putin a ordonat o convocare militară parțială în timp ce încerca să-și consolideze forțele în Ucraina. Măsura a declanșat proteste.
„Nu este nevoie” de mobilizare acum, a spus Putin, deoarece 1.500 de bărbați sunt recrutați în armata rusă în fiecare zi în întreaga țară. El a mai susținut că, începând de miercuri seara, un total de 486.000 de soldați au semnat un contract cu armata rusă.
Putin a repetat și obiectivele Moscovei în Ucraina: „denazificarea, demilitarizarea și un statut neutru” al Ucrainei.
Putin s-a prezentat ca omul potrivit pentru a continua să conducă Rusia printr-un conflict pe care îl consideră existențial pentru supraviețuirea țării sale, dar pe care Kievul și aliații săi occidentali îl consideră o acaparare neprovocată de terenuri în stil colonial.
„Va fi pace când ne vom atinge obiectivele”, a spus Putin, repetând un mesaj frecvent al Kremlinului.
Liderul rus și-a reiterat poziția că extinderea NATO spre est spre granițele Rusiei - inclusiv dorința declarată a Ucrainei de a se alătura alianței militare occidentale - a fost cauza fundamentală a conflictului.
„Dorința neînfrânată de a se strecura spre granițele noastre, de a duce Ucraina în NATO, toate acestea au dus la această tragedie... Ne-au forțat să facem aceste acțiuni”, a spus el.
Putin a comparat, de asemenea, războiul Rusiei în Ucraina cu bombardarea Fâșiei Gaza de către Israel, spunând că cele două conflicte sunt foarte diferite și că Gaza a devenit un cimitir pentru copiii palestinieni.
Dar, susține el, loviturile aeriene ale Rusiei nu vizează în mod deliberat civilii, deși oficialii ONU spun că peste 10.000 de ucraineni au fost uciși și peste 18.000 răniți de când Putin și-a trimis soldații în Ucraina pe 24 februarie 2022.
O femeie s-a plâns „președintelui preferat” de prețul ouălor
Mass-media de stat a declarat că, până miercuri, aproximativ 2 milioane de întrebări pentru Putin au fost trimise înainte de difuzare.
În acest context, Putin a răspuns joi și întrebărilor unui grup de copii din Crimeea anexată de Rusia, îngrijorați că există infiltrații și mucegai în sala lor de sport.
De asemenea, o femeie s-a adresat „președintelui preferat” pentru a se plânge de prețul crescut al ouălor.
„Regret și îmi cer scuze pentru asta. O eroare în activitatea guvernului”, i-a răspuns Vladimir Putin, explicând că producția de ouă nu a corespuns cererii.
El a dat vina pe guvern pentru că nu a crescut importurile suficient de repede. Rusia se află însă sub sancțiuni care afectează inclusiv importurile.
Întrebat despre rezistenţa economiei ruse la sancţiunile din Occident, Putin a evocat „consolidarea puternică a societăţii ruse” ori „stabilitatea sistemului financiar şi economic” sau „creşterea capacităţilor militare” ale Rusiei.
