Șeful Armatei cere de urgență o lege pentru pregătirea populației: Rusia nu se va opri la Ucraina, dacă va câștiga

Șeful Armatei este convins că, dacă nu va fi oprit în Ucraina, Vladimir Putin va ținti Republica Moldova

Europa Liberă: Conduceți Armata României de aproximativ o lună și, tot de atunci, nenumărați lideri politici, precum noul premier al Poloniei, Donald Tusk, sau comandanți militari, precum omologul dumneavoastră britanic, avertizează că populația civilă ar trebui să se pregătească atât psihologic, cât și practic pentru un posibil sau un eventual conflict cu Rusia.

Din România, nimeni nu a spus dacă e cazul să ne pregătim.

Spuneți-ne dacă e cazul să ne pregătim și noi, civilii din România, care suntem în proximitatea războiului din Ucraina.

Șeful Statului Major al Apărării (SMA): Federația Rusă a devenit o problemă pentru ordinea mondială, pentru democrație. În fapt, este un război al Rusiei cu lumea democrată. Nu este un război cu Ucraina.

Da, populația României, la fel ca întreaga populație din Uniunea Europeană, din Europa, trebuie să se îngrijoreze și trebuie să adoptăm măsurile corespunzătoare pentru a fi pregătiți.

Eu, personal, nu neapărat ca militar, consider că Federația Rusă nu se va opri aici. Dacă va câștiga în Ucraina, principala țintă va fi Republica Moldova. Vom asista la tensiuni în Balcanii de Vest. Sunt mai mult decât convins că politica președintelui Putin va escalada în perioada imediat următoare.

Vizionați interviul integral pe pagina noastră de Youtube:

Europa Liberă: Puteți avansa și un timp, adică aveți prognoze că asta s-ar putea întâmpla în acest an sau la începutul anului viitor, așa cum spun documente din Germania?

Șeful SMA: Nu cred că cineva poate să facă o astfel de predicție. Trebuie luați în calcul foarte mulți factori.

În primul rând, capacitatea noastră - a armatelor și a țărilor membre NATO - de a ne reface stocurile, de a pregăti populația corespunzător. Sunt foarte multe angajamente politice care au fost discutate și care trebuie să își găsească finalitatea în perioada imediat următoare.

Dar nu cred că poate să prezică cineva care va fi următoarea mișcare a Federației Ruse.

Populația României trebuie să se pregătească pentru apărare

Europa Liberă: Discutăm pe rând despre toate acestea. Să vorbim întâi de pregătirea populației.

Eu vreau să știu, de exemplu, dacă șeful Comitetului Militar al NATO, generalul Rob Bauer, are dreptate atunci când spune că populația trebuie să își pregătească - chiar de pe acum - stocuri de apă, lanterne și tot ceea ce ar mai fi nevoie și în cazul unui cutremur, și în cazul unui atac. Trebuie să le am în casă de pe acum? Și ce altceva? Adică, ce mă sfătuiți să fac?

Pentru că, spune generalul Bauer, un război nu-l câștigă doar Armata, îl câștigă și societatea civilă, dacă susține armata.

Șeful SMA: Da. În primul rând, trebuie să avem o societate rezilientă și pentru asta trebuie să lucrăm pentru o industrie corespunzătoare să ducă un efort de război.

Trebuie să discutăm de o politică de combatere a dezinformării.

Trebuie să discutăm de o politică de pregătire a populației și aici pot să menționez că Ministerul Apărării Naționale are un proiect de lege, proiectul de modificare a Legii 446 privind pregătirea populației pentru apărare, în care de ani - zic, destul de buni - încercăm să schimbăm acest sistem un pic.

Europa Liberă: Povestiți un pic despre el și în ce stadiu este.

Șeful SMA: Renunțarea la conscripție a adus un deficit nu doar pentru România, ci pentru toate țările din NATO.

Europa Liberă: Mă iertați, conscripție, adică renunțarea la armata obligatorie.

Șeful SMA: Și vedeți că este o discuție destul de intensă în toate țările NATO, pentru că avem o rezervă operațională îmbătrânită, nu avem programe coerente pentru pregătirea populației. Tinerii noștri nu sunt educați de pe băncile școlii în spiritul patriotic, cum am fost învățați cei de vârsta noastră. Dar n-o spun cu reproș. Noi trebuie să găsim instrumentele necesare pentru, repet, a avea o populație pregătită și o societate rezilientă.

Europa Liberă: Ce prevede concret, acest proiect?

Șeful SMA: Printre altele, ne dorim să introducem un serviciu militar în termen, voluntar.

Adică vizăm segmentul de vârstă între 18 și 35 de ani, indiferent de sex, naționalitate, credințe religioase, tineri care doresc să îmbrace haina militară. Să plătim acest serviciu și să îi pregătim după principiile de bază de ducere a războiului.

Europa Liberă: Dar asta nu e și acum? Adică nu pot veni voluntar să se pregătească?

Șeful SMA: Nu ca militar în termen, vin ca militari profesioniști și aleg o carieră de lungă durată. Noi ne referim la o pregătire de bază pentru orice tânăr.

Europa Liberă: Dar tot voluntară, spuneți.

Șeful SMA: Voluntară, dacă o priviți prin prisma retribuției, a retribuirii, dar dacă o priviți și prin prisma unei obligații cetățenești, poate să fie considerată voluntară.

Europa Liberă: Să lămurim. Adică acest proiect de lege propune reintroducerea serviciului militar obligatoriu?

Șeful SMA: Nu obligatoriu pentru toată lumea. Pentru cel care dorește să participe la un astfel de program.

Europa Liberă: Și dacă nu dorește? Pentru că mulți tineri ar putea să spună: „Eu, dacă mă pregătesc acum, în mod sigur mă pregătesc pentru război și nu vreau.”

Știți că în România sunt foarte mulți bărbați care spun că, dacă începe războiul, prima oară pleacă din țară.

Șeful SMA: Sigur. Vă dau exemplul Suediei. Au chestionat 40.000 de tineri și s-au înscris în acest program 8.000 de tineri.

Un sistem similar trebuie să adopte și România. Să ne adresăm celor care doresc să învețe să tragă cu arma, să orienteze într-un mediu dificil, să supraviețuiască într-un mediu dificil, să știe să se protejeze împotriva armelor chimice, să-și facă o decontaminare personală. Sunt foarte multe lucruri care pot fi învățate și achiesate de doritori.

Europa Liberă: Și Armata ar avea resursele logistice să pregătească câteva mii de bărbați și femei?

Șeful SMA: Sigur că da. Cu maximă responsabilitate, răspunsul este afirmativ.

Europa Liberă: Și în ce stadiu este acest proiect? Este pe circuitul de avizare? L-ați depus la Parlament?

Șeful SMA: Este depus în cele două Camere (n.r. Senat și Camera Deputaților), la Comisiile de Apărare. La Parlament, și la Camera Deputaților, și la Senat. Eu cred că, după ce se trece de acest val de alegeri consecutive, va fi luat în discuție cu prioritate.

Europa Liberă: Adică anul viitor?

Șeful SMA: Eu mi-aș dori să se întâmple anul acesta, dar sunt puțin îngrijorat.

Europa Liberă: De ce este important să se întâmple anul acesta și de ce sunteți îngrijorat?

Șeful SMA: E important să se întâmple anul acesta pentru că toate țările NATO și toată Europa sunt în postura de a cumpăra timp.

Timpul este o resursă prețioasă și cred că nu trebuie irosită nicio secundă. Este un moment T0, în care toate națiunile europene trebuie să se gândească la pregătirea populației și nu vreau să dau un mesaj alarmist, dar este o realitate în care trăim.

Rezerviștii României sunt prea bătrâni pentru a lupta pe front

Europa Liberă: Ați spus un pic mai devreme, nu am vrut să vă întrerup, că baza de rezerviști este îmbătrânită. Ministerul Apărării a anunțat că în această perioadă, că în 2024 de fapt, va face exerciții de mobilizare în șase județe. De ce doar în șase județe?

Șeful SMA: Pentru că avem un plan. Anul trecut, am avut în șase județe, anul acesta în alte șase județe. La anul, în funcție de bugetul pe care îl avem, în alte zece județe. Important este să avem exerciții de mobilizare în toate centrele militare județene, centre militare zonale pe care le avem în momentul de față și să antrenăm toată resursa.

Europa Liberă: Vă întreb asta pentru că o sursă din Ministerul Apărării îmi spunea, sub protecția anonimatului, anul trecut, că doar pentru pregătirea sau exercițiile în șase județe are bani Armata în 2024.

Șeful SMA: Da și nu. Ăsta este potențialul nostru la momentul actual, de a verifica resursa din acele județe.

Europa Liberă: Polonia a anunțat că vrea să creeze cea mai mare armată din Europa - 300.000 de oameni. Spunea omologul dumneavoastră britanic, de curând, în urmă cu doar câteva zile că...

Șeful SMA: Trebuie să ajungă la 120.000 (n.r. de membri) Armata Britanică.

Europa Liberă: Exact. România pe câți militari s-ar baza? Profesioniști și rezerviști, în caz de nevoie.

Șeful SMA: N-aș vrea să intru în detalii tehnice. În momentul de față, avem în jur de 80.000 de militari profesioniști. Nivelul de ambiție și consider eu că efectivul suficient pentru o armată profesionistă în România ar fi undeva în jur de 120.000, ați văzut că și ministrul Apărării Naționale a lansat această informație.

Avem în evidențe un număr de rezerviști, n-aș vrea să intru în detalii tehnice, cum am spus. Cert este că din 2007, când noi am renunțat la armata obligatorie, până acum, au trecut foarte mulți ani.

Rezerva noastră a rămas la nivelul anului 2007. Asta înseamnă că acum sunt [oameni] undeva în vârstă de 48 de ani.

Europa Liberă: Și asta înseamnă că este îmbătrânită pentru luptă?

Șeful SMA: Este foarte îmbătrânită pentru luptă. Imaginați-vă o persoană la 50 de ani, cu un sac de spate, o raniță, cum este cunoscut popular, de 80 de litri în spinare.

Europa Liberă: Și cu o vestă foarte, foarte grea, cum are Armata.

Șeful SMA: Undeva la 7-10 kilograme, cu muniția aferentă, cu vesta antiglonț, cu casca de kevlar și cu toate celelalte echipamente subsidiare echipamentului.

Deficit uriaș de personal la Armată

Europa Liberă: Pentru că ați pomenit de rezerviști, aș vrea să vă aduc în discuție o situație despre care a scris Europa Liberă în toamna anului trecut. Nu e o chestiune neapărat politică, dar ridică unele semne de întrebare. Aproximativ o mie de semnatari, printre care foști militari, foarte mulți în rezervă, au semnat un apel care încalcă regulile și principiile după care funcționează inclusiv Armata României, aflată în NATO.

Armata ar mai avea curajul să lucreze cu astfel de oameni care par că promovează alte principii decât cele prooccidentale?

Șeful SMA: Nu. Și cred că suntem instituția din România care s-a reformat complet, sută la sută.

Integritatea, moralitatea personalului militar este indubitabilă. În schimb, cei care greșesc trebuie să plătească. Este clar.

Dar trebuie subliniat ceva. Avem un deficit de personal extraordinar de mare în momentul de față.

Europa Liberă: De cât?

Șeful SMA: Destul de mare.

Europa Liberă: Zeci de procente?

Șeful SMA: Da. Și nu Ministerul Apărării Naționale a adus Armata în această situație. Sunt foarte multe cauze care au determinat personalul să iasă la pensie, de exemplu, că nu avem atractivitate în instituțiile de formare militare. Nu vreau să intru în aceste aspecte.

Europa Liberă: Mă iertați, cert e că sunt 6.000 de plecări din sistem, cred că numai anul trecut, nu?

Șeful SMA: Da, în jur de 6.000. Ceea ce trebuie spus este că noi ne-am luat măsurile corespunzătoare astfel încât să îmbunătățim condițiile de muncă și de instruire în Armata României.

Datorită deficitului de personal, oamenii sunt - prin natura meseriei pe care o avem - trebuie să îndeplinească 8, 10, 12 ore de serviciu.

Trebuie să îndeplinească una, două poziții în același timp în unitățile pe care le avem în structura de forțe. Asta este realitatea. Avem un personal super calificat, dar super întrebuințat.

Armata va cumpăra noi arme de asalt pentru toți militarii

Europa Liberă: Pentru că am ajuns în acest punct, vă propun, cu acordul dumneavoastră, să vizionăm un mic fragment dintr-un documentar făcut de colegii de la „Recorder”. E un documentar în care militari activi, dar și demisionari, au povestit despre deficitul de logistică.

Spuneau că nu au arme, decât unele foarte vechi, de proveniență rusească. Haideți să vedem despre ce e vorba. Sper că nu vă supărați.

Europa Liberă: Mai e așa?

Șeful SMA: Este așa, pentru că nu se pot schimba lucrurile peste noapte.

Ceea ce vă pot spune că una dintre prioritățile mele, cel puțin legat de programul de înzestrare, este legată de arma de asalt pentru Armata României. O să vedeți, cât de curând, o să se întâmple să avem și un contract de achiziție pentru arma de asalt, pentru aparatura de vedere pe timp de noapte, pentru aparatura de ochire.

Europa Liberă: Este vorba despre aparatură de ochire și vedere pe timp de noapte pentru toată Armata sau doar pentru unitățile de elită?

Șeful SMA: Nu, nu. Vorbim de un program major pentru toată Armata. Că unitățile, cele consolidate sau cele care fac parte din structurile multinaționale, vor fi în prima fază, în prima etapă a programului, aia e altă discuție. Dar când vorbim de un program major, vorbim de la primul soldat până la șeful Statului Major al Apărării.

Europa Liberă: Încerc să înțeleg. Ne anunțați că veți cumpăra milioane de puști de asalt și de aparate de vedere?

Șeful SMA: Nu milioane, că n-avem un efectiv de milioane în Armată.

Europa Liberă: Mii, sute de mii. Câte vreți să cumpărați?

Șeful SMA: Pentru tot personalul Armatei. Și mă refer și la arma de asalt, mă refer și la pistol.

Europa Liberă: Anul acesta începeți licitația?

Șeful SMA: Anul acesta încercăm să avem contractul semnat. Știți foarte bine că în luna decembrie s-a schimbat și legea privind achizițiile și trebuie să lucrăm acum împreună cu Ministerul Economiei, noi să venim cu cerințele operaționale și Ministerul Economiei să ne pună la dispoziție toate datele, operatorul comercial cu care se poate face offset, în funcție de invocarea interesului de securitate a statului român.

Europa Liberă: Sunt sigură acum că, dacă ne-ar asculta militarii, ar trage concluzia și ar fi bucuroși să audă că ați pomenit de offset și că poate unii ar zice: „Ce bine că se gândesc la producători străini!”

Șeful SMA: Păi, când vorbim de offset, este o întoarcere a banilor investiți în contractul respectiv în industria națională de apărare. Deci...

Europa Liberă: Știu că nu puteți spune pe cine preferați, ce companie, dar e vorba clar de arme străine, produse într-o țară NATO, bănuiesc.

Șeful SMA: Repet, nu este definitoriu. Atât timp cât este produs în România, se oferă locuri de muncă, sunt pe lanțul de producție, furnizori de materiale care vor fi români, cred că asta e cel mai mare capital. Vă dau un exemplu: Damen.

Armata vrea să colaboreze cu firma Damen pentru nevoile proprii

Europa Liberă: Ați fost la Damen. Tocmai ați venit de acolo.

Șeful SMA: Am fost la Damen. Este o companie cu 51% capital olandez, 49% cu capital al statului român. Au exportat o multitudine de nave.

Europa Liberă: Și au zis că pleacă din România, după ce Ministerul Apărării a anunțat că nu mai face acel contract pentru producția de nave pentru...

Șeful SMA: Personal, nu cred că va pleca din România și vă spun de ce. Cel mai mare centru de dezvoltare al Damen este construit în România. Cineva care investește în cercetare, dezvoltare, inovare, nu cred că are gânduri de plecare.

Europa Liberă: I-ați convins dumneavoastră să nu plece? Mă gândesc că poate ați discutat despre planul de a construi acolo inclusiv pentru Armată, nave sau ce mai aveți nevoie.

Șeful SMA: Eu nu sunt în postura să transmit un astfel de mesaj, pentru că eu trebuie să mă țin echidistant față de toate companiile potențial furnizoare de echipamente pentru Armata României.

De ce am fost acolo? Să vedem ce potențial există, dacă se poate accesa și această linie de cooperare pe domeniul naval. România este una dintre puținele țări exportatoare de nave și echipament militar naval din lume.

Europa Liberă: Prin Damen.

Șeful SMA: Prin Damen și alte companii care au unități de producție în România. Și Marina Militară Românească nu este la cel mai înalt nivel.

Europa Liberă: E cea mai slab dotată dintre toate categoriile de forțe, ca să o spunem pe cea dreaptă.

Șeful SMA: Nu! Am văzut vehiculat în presă acest aspect. Dar eu nu achiesez la el.

Industria de apărare din România, prea învechită pentru nevoile Armatei

Europa Liberă: Pentru că ați vorbit de muniție de calibru NATO, le reamintesc celor care ne urmăresc și vă spun și dumneavoastră:

Anul trecut, a fost aici ministrul de atunci al Economiei, domnul Spătaru, care ne spunea că fabricile românești au exportat foarte mult, au avut o cifră de afaceri record în 2022, dar este o problemă. Spunea domnul Spătaru, fabricile de armament din România produc în continuare muniție veche, pentru că principalul client, respectiv Armata României, are echipamente vechi.

Șeful SMA: Și pentru echipamentele noi pe care le-am băgat în înzestrare, industria națională de apărare nu are capacitatea să ne producă muniția aferentă.

Europa Liberă: Întrebarea mea este: Dacă - Doamne ferește! - ar fi un război pe teritoriul României și știm foarte bine că primele țintite sunt obiectivele militare, inclusiv fabricile de armament, noi, acum, fiind în NATO, am cumpărat echipamente noi, deci nu de tip sovietic.

Cu ce muniție alimentăm astfel de echipamente dacă fabricile românești care produc muniție de tip sovietic ar fi distruse?

Șeful SMA: Haideți să o luăm pe rând.

Europa Liberă: Vă rog, pentru că e o mare problemă aici.

Șeful SMA: Avem comenzi pentru industria națională de apărare pentru următorii 30 de ani.

Industria națională de apărare trebuie să se capaciteze corespunzător și nu este răspunderea numai a Ministerului Economiei, este un efort național. Trebuie recalibrată și reutilată astfel încât să producă după capacități moderne, nu din capacitățile din 1970.

Și o spun foarte responsabil, cunosc această industrie. Ăsta e primul aspect. Al doilea aspect: trebuie să încorporăm în capacitatea noastră de producție toate calibrele și toate echipamentele pe care Armata României le-a achiziționat în ultima perioadă de timp. Și al treilea: trebuie să trecem cu toții la calibrele NATO.

Adică, dacă în NATO nu se folosește decât calibru 155, noi degeaba producem în țară calibru 152!

Să nu credem că NATO, în cazul în care România va fi atacată, ne va ajuta cu muniție de 152, pentru că nu are industria de apărare pregătită pentru a produce 152.

Deci, industria națională de apărare trebuie să se adapteze noilor condiții de securitate și noilor etape în care Armata României se află odată cu integrarea în structurile NATO.

Europa Liberă: Mi se pare că dumneavoastră sunteți foarte calm, deși eu am vorbit cu militari care par disperați.

Adică anul trecut, acum un aproape un an, doamna secretar de stat Simona Cojocaru a semnat un acord care prevede că România va produce pentru nevoile pe proprii și pentru Ucraina, muniție de calibru NATO calibru 155.

A trecut un an, din informațiile Europa Liberă această linie nici măcar nu e asamblată.

Șeful SMA: Și din informațiile mele, la fel.

Europa Liberă: Cum vă simțiți dumneavoastră, ca șef al Armatei, că știți că nu avem așa ceva? Când vedeți că de un an de zile, o amărâtă de linie de asamblare nu se pune pe picioare?

Șeful SMA: Da, asta este motivul pentru care în programul nostru de înzestrare am deschis și o linie de achiziție muniții, adică nu numai echipamente, să putem achiziționa și muniții de diferite calibre.

Pentru că, repet, la nivelul actual de cerințe, ne-ar trebui 30 de ani pentru ca industria națională de apărare să ne poată produce muniția de care avem nevoie.

Europa Liberă: Ați ridicat această problemă?

Șeful SMA: Sigur! La toate nivelurile.

Europa Liberă: Până la nivel de CSAT, de președinție, de guvern?

Șeful SMA: Sigur că da.

Europa Liberă: Și ce răspuns ați primit? Mi se pare esențial să aveți muniție de calibru NATO.

Șeful SMA: Da, dar lucrurile astea nu se fac de pe o zi pe alta. Necesită extraordinar de mult timp, necesită o finanțare extraordinar de mare.

Uitați-vă că sunt economii foarte puternice în Europa care nu au reușit să își calibreze industria pentru un eventual război. Toți omologii mei se plâng, cu ghilimelele de rigoare, de incapacitatea industriei de a produce cele necesare pentru armatele NATO. Este o problemă generală.

Europa Liberă: Domnule general, suntem în NATO de 20 de ani și noi nu avem în 20 de ani o linie de producție pentru muniție de calibru NATO.

Șeful SMA: Da, asta este realitatea. Lumea e în mișcare. Unul din elementele programului de înzestrare se numește și obuzierul auto-propulsat, care este calibru NATO, bineînțeles, 155.

Automat, prin offset și industria națională de apărare va fi obligată să treacă la acest calibru, ca să vorbim de artilerie. La fel, mașinile de luptă a infanteriei Pirahna sunt cu calibru 30 mm. Trebuie să treacă industria națională de apărare la acest calibru. Este un proces.

Europa Liberă: Păi asta problema, că nu trece.

Șeful SMA: Va trece.

Europa Liberă: Și ne asigurați că trece...

Șeful SMA: Da.

Europa Liberă: E o licitație în curs, înțeleg că este aproape de finalizare, pentru cumpărarea de obuziere și sunt deja site-uri de specialitate din România care au spus că ar fi câștigătoare companii din Coreea de Sud.

Șeful SMA: Să așteptăm să fie semnat contractul.

Europa Liberă: În urmă cu doar câteva zile, NATO a anunțat că va achiziționa produse de 1,2 miliarde de dolari, inclusiv proiectele de artilerie, care să refacă atât stocurile statelor membre, golite din cauza războiului din Ucraina și să crească livrările către țara vecină. Și de asemenea, a mai avut un anunț privind producția de 1.000 de rachete pentru Patriot.

Puteți să ne spuneți cât din aceste volume ar reveni României? Sigur, în timp, că nu vin mâine.

Șeful SMA: Să începem cu partea a doua a întrebării dumneavoastră. European Sky Shield Initiative, inițiativa Germaniei cu Franța de a produce rachete Patriot, este reală. România este parte, alături de alte trei țări din NATO, la acest program.

Am plătit prima tranșă, urmează să primim 200 din acele 1000 de rachete. Eu cred că este mai mult decât elocvent că numai împreună putem să împărțim aceste costuri.

Dacă ne unim mai mulți membri NATO, și costurile de producție sunt mai mici, și timpul de livrare se scurtează corespunzător și probabil că acesta va fi modelul în continuare.

Trebuie să ne unim pe capabilități comune, să vizăm în primul rând compatibilitatea dintre armate și să comandăm ceea ce trebuie pentru noi ca națiuni.

Europa Liberă: Tot în acest an, prima invitată la interviurile one2one a fost doamna Luminița Odobescu, ministrul de Externe, și ne spunea că sunt discuții inclusiv cu firme din Germania și din alte țări pentru producția de muniție de tip NATO. Când sperați dumneavoastră că se va întâmpla acest lucru?

Șeful SMA: Ieri, dacă se poate. Da, eu sunt optimist. Sunt convins că provocările de securitate, necesitățile Armatei României și toate angajamentele luate la Vilnius și urmează alte angajamente, mult mai probabil, la summit-ul NATO de la Washington, vor împinge economiile naționale să schimbe optica.

Foarte serios spun: Cu aceleași probleme se confruntă și Germania, și Olanda. Sunt națiuni mult mai puternice și mult mai dezvoltate economic, care au aceleași provocări în momentul de față. Nu este o problemă numai a industriei...

Europa Liberă: Da, pentru că au livrat foarte mult Ucrainei.

Șeful SMA: Da și nu.

Europa Liberă: Și noi am livrat. Dar vreau să vă întreb alt lucru. Ne-ați spus despre arme, dar până ca militarul să ajungă - teoretic - să-și împuște inamicul cu armă de la distanță mai mică, e nevoie de apărare antieriană. România a cumpărat sisteme Patriot, e în curs de achiziție, înțeleg, și un alt tip de sistem. Vă întreb dacă dumneavoastră sunteți mulțumit de ce capabilități are armata privind apărarea antiaeriană acum?

Șeful SMA: Da și nu. Apărarea antiaeriană trebuie analizată stratificat, pe niveluri.

Avem, în ceea ce privește combaterea rachetelor, mijloacelor balistice, avem un sistem foarte bun, care se numește Scutul de la Deveselu.

Scutul antirachetă de la Deveselu a fost modernizat anul trecut

Europa Liberă: Care a fost updatat?

Șeful SMA: Care este la cele mai înalte standarde. Vedeți discuția în Polonia, că încă nu au putut să-l pună în operare pentru că nu au făcut upgrade-urile corespunzătoare.

Europa Liberă: Care e la pachet cu cel din România.

Șeful SMA: Exact, upgrade-uri care sunt făcute la sistemul din România.

Europa Liberă: În ultimii ani.

Șeful SMA: Anul trecut. Deci aici stăm foarte bine.

Următorul este IAMD, este sistemul integrat de apărare antiaeriană. Avem sistemele Patriot. Avem primul sistem băgat în serviciul de luptă, al doilea este în curs de operaționalizare, avem încă două sosite în țară, pe care de asemenea, urmează să le operaționalizăm.

Deci ne-am făcut lecțiile, cum s-ar zice. Suntem pe punctul de a semna un contract subsecvent pentru încă trei baterii Patriot. În total, România va avea șapte baterii Patriot.

Europa Liberă: Mă scuzați, nu erau șapte în contractul inițial?

Șeful SMA: Nu... Erau șapte în contractul inițial cu livrare - patru în prima etapă și cu trei în a doua etapă. Acum, semnăm contractul subsecvent pentru etapa a doua, pentru furnizarea următoarelor trei.

Deci o să avem șapte sisteme Patriot. Și partea cea mai de jos a sistemului este pentru mijloacele de combatere la înălțimi foarte mici, între trei și cinci kilometri. Aici avem un deficit.

Anul trecut a fost semnat contractul pentru un pachet consistent de sisteme MANPAD-Chiron, cu o firmă din Coreea de Sud, că tot menționați. Anul acesta suntem foarte hotărâți să avem următorul contract semnat pentru mijloacele cu bătaie mică și foarte mică de acțiune.

Șeful Armatei cere Parlamentului lege pentru a putea doborî dronele care cad în România

Europa Liberă: Eu nu mă pricep, dar vă întreb și iertați-mă dacă întreb ceva ce poate părea ridicol pentru un militar, asta înseamnă că ați putea da jos și drone de tipul celor care au căzut în Dobrogea?

Șeful SMA: Da.

Europa Liberă: Nu au fost date jos de ce? Adică, doborâte înainte să cadă pe teritoriul României.

Șeful SMA: Pentru că, o dată, nu avem legislația corespunzătoare.

Europa Liberă: Deci nu puteți să doborâți drone care intră pe teritoriul României pentru că nu aveți legea necesară?

Șeful SMA: Vă explic imediat. Deci trebuie adaptată legislația națională. Și a doua, era un deficit de mijloace. Tocmai ce am spus că de abia acum a fost semnat contractul cu un furnizor din Coreea de Sud.

Europa Liberă: Adică n-ați avut proiectile?

Șeful SMA: Nu am avut sisteme de combatere. Proiectilul este partea sistemului de angajare.

Europa Liberă: Și în ceea ce privește legislația?

Șeful SMA: Legislația trebuie adaptată corespunzător. În momentul de față, Armata României nu poate să ducă operații de luptă pe timp de pace. Trebuie dată o stare excepțională, stare de asediu sau stare de război. Armata României nu poate să opereze sistemele de armament în afara obiectivelor militare sau a terenurilor de instrucție pe care le avem în momentul de față.

Trebuie modificate Legea Apărării, Legea de organizare și funcționare a Ministerului Apărării Naționale, trebuie aduse ajustări la Legea 122 privind regimul armelor și munițiilor.

Avem în vedere o nouă inițiativă legislativă care să ne permită să operăm și pe timp de pace sub auspiciile unei operații militare. Legea 257 privind Combaterea Mijloacelor Aeriene care pătrund neautorizat în spațiul aerian trebuie adaptată noilor provocări, respectiv drone.

În această lege, la articolul opt, de exemplu, pentru că drona este încadrată la aeronavă fără pilot, trebuie să respecte aceleași reguli dacă este combătută, adică: să se ridice serviciul de poliție aeriană, avionul, să dea semnale că s-au încălcat teritoriul sau spațiul aerian național. Și sunt patru, cinci etape. Știu că sună foarte tehnic...

Europa Liberă: Nu, pe mine mă sperie ce-mi spuneți...

Șeful SMA: Drona respectivă bineînțeles că n-o să răspundă la toate alea, că nu e un pilot care să vadă.

Deci nu trebuie, din punctul meu de vedere, drona sau rămășița de dronă nu trebuie echivalată cu o aeronavă și să răspundă bazei legale pe care o avem în momentul de față, ea trebuie asimilată la muniție, la loitering (n.r. muniție teleghidată), la alt mijloc, astfel încât să-i dea posibilitatea celui care utilizează sistemul de armament să ia o decizie în momentul respectiv.

Pentru că timpul de acțiune este foarte scurt din momentul în care a trecut din spațiul aerian al Ucrainei în spațiul aerian al României.

Europa Liberă: Și dacă se întâmplă să vină - Doamne ferește! - o rachetă, îmi spuneți că, fiind pace, nu o puteți doborî?

Șeful SMA: Nu, racheta se încadrează în ceea ce v-am spus, al doilea palier.

Europa Liberă: Doar dronă nu puteți.

Șeful SMA: Al doilea palier este cel cu IAMD-ul care este condus de...

Europa Liberă: IAMD-ul fiind?

Șeful SMA: Integrated Air Missile and Defense System (n.r. sistem integrat de apărare antiaeriană).

Europa Liberă: Și deci o nouă dronă o puteți doborî sau nu?

Șeful SMA: Repet, dumneavoastră ați vorbit prima dată de o rachetă...

Europa Liberă: Da, dar îmi spuneți că e altceva.

Șeful SMA: O dronă nu cred că poate să o combată nici Statele Unite sau să nu credeți că o armată extraordinar de puternică o să aibă o atâta cantitate de mijloace individuale care să acopere toată granița națională. Chiar dacă punem un dispozitiv, îl punem pe direcțiile principale de amenințare. O dronă poate să penetreze spațiul aerian pe oriunde.

Europa Liberă: Dar oricum, e nevoie de schimbarea legislației ca să puteți acționa. Asta spuneți?

Șeful SMA: E nevoie și de reglarea legislației.

În momentul de față, avem două paliere. Avem palierul NATO, e operațiunea Southern Shield, în care în poliția aeriană extinsă se pot angaja parteneri sau chiar și România, cu mijloace de combatere sau în serviciul de luptă poliția aeriană, care este legiferată foarte clar prin Legea 257 din 2011 - mi se pare, e legea – dar, atunci, autoritatea este a statului român, a șefului Apărării, pentru a da regulile de angajare cele mai potrivite pentru o acțiune eficientă.

Europa Liberă: În Dobrogea, mențineți militari acolo?

Șeful SMA: Sigur. Da, este o zonă de risc și România nu-și poate permite în acest moment să lase acea zonă de risc neacoperită cu efort militar.

Militari români pleacă în Turcia pentru a învăța să piloteze drone Bayraktar

Europa Liberă: România a semnat contracte și pentru cumpărarea de drone cu Bayraktar...

Șeful SMA: Și Watchkeeper.

Europa Liberă: Și am scris la începutul anului trecut că în 2024 ar trebui să se finalizeze pregătirea și cel târziu, de la finalul acestui an, să înceapă să vină dronele din Turcia.

Șeful SMA: Da.

Europa Liberă: Au început să vină?

Șeful SMA: N-au început să vină, pentru că de abia începem pregătirea. Acum, în luna februarie, trimitem primul contingent de militari de la Forțele Terestre, în Turcia pentru pregătire.

Europa Liberă: Dronele israeliene se produc în România?

Șeful SMA: N-aș putea să vă spun acum. Știu că există și clauze pentru anumite subansamble să fie produse în România. Cred că în primă fază vor fi integrate în România și, ulterior, dezvoltate în producția autohtonă.

Europa Liberă: A trecut timpul repede, dar mai am câteva subiecte și vă rog să îmi permiteți să discutăm și despre ele.

E o problemă, spun unii militari, inclusiv la „Recorder”. Aș vrea să vedem un nou fragment în care militarii povestesc cum se face instrucția sau cum se făcea anul trecut. Haideți să vedem.

Șeful SMA: Deci, cum am spus de la bun început, unele situații sunt reale, trebuie să ni le asumăm. Trebuie să găsim modalități de schimbare a mentalităților, de schimbare a procedurilor, de schimbare a comandanților, dacă este nevoie, pentru cazuri punctuale.

Europa Liberă: Ați făcut deja o listă?

Șeful SMA: Dar unele sunt exagerări. Și din punctul meu de vedere, aceasta este o exagerare.

Europa Liberă: Sunt militari care spun, nu doar la „Recorder”, că umilințele în unele unități sunt cu nemiluita. Știți cine se mai poartă ca pe vremuri și cine nu? Aveți de gând să faceți schimbări?

Șeful SMA: În linii mari, da. Dar să știți că armata este oglinda perfectă a societății. Să nu credeți că astea sunt cazuri izolate pentru Ministerul Apărării Naționale.

Probabil sunt multiplicate de zece ori în companii private sau de stat. Deci vorbim de niște mentalități. Dar, repet, Armata României s-a schimbat fabulos de mult în ultimii 20 de ani. Nu știu... Ar trebui să facem mai multă comunicare pe acest subiect.

Europa Liberă: Pe lucrurile bune, ziceți?

Șeful SMA: Da, pe cum arătau unitățile Armatei României, echipamente, modalități de instruire. Cum arătau facilitățile de instruire acum 20 de ani și în ce stadiu suntem acum. Să știți că foarte mulți omologi de-ai mei au cuvinte de apreciere la adresa soldatului român și nu sunt gratuite, pentru că suntem unii dintre puținii furnizori de securitate în partea aceasta de lume. Nu uitați că avem cea mai mare contribuție cu forțe în Bosnia-Herțegovina.

Avem un detașament consistent în Kosovo, asigurăm consultanță de specialitate pentru Republica Moldova, pentru Georgia, am fost în teatre de operații în Afganistan, în Irak.

Europa Liberă: Militari în Polonia, poliția aeriană în țările baltice...

Șeful SMA: Da, avem o contribuție substanțială la planurile regionale, desfășurăm exerciții multinaționale și ne pregătim împreună cu ceilalți soldați din țările membre NATO, la același nivel.

Chiar dacă avem un AK-47, să știți că a fost și este o armă foarte bună pentru această tranziție către calibru 5.56. Noi ne-am făcut datoria și asta este foarte important. Repet, Armata României s-a schimbat extraordinar de mult și suntem foarte performanți la nivel mondial.

Europa Liberă: Eu vă înțeleg, dar aceștia sunt militari de elită și dumneavoastră aveți o problemă cu...

Șeful SMA: Nu de elită, pentru că avem un sistem rotațional... În Polonia, ați dat exemplu. În Polonia, se duc militari din toate batalioanele care au în dotare sistemul Ghepard.

Armata nu își permite să angajeze firme care să se ocupe de curățarea unităților

Europa Liberă: Da, dar demisiile acestea să știți că de multe ori apar pe fondul situației interumane și dotărilor precare de la cel mai de jos nivel. Adică povesteau, nu difuzăm tot documentarul Recorder, dar povesteau că militarii, în loc să facă trageri, sunt puși să care saci, sunt puși să adune iarba dintre dale.

Șeful SMA: Da, câteodată se întâmplă și acest lucru. Și de ce spun foarte hotărât „da”? Pentru că Armata sau unitățile militare nu au personal de făcut curățenie, nu au personal care să spele toaletele.

Europa Liberă: Și ar trebui să aibă?

Șeful SMA: Dacă Statul Român își permite să asigure Armatei Române această capabilitate, da, ar fi un semn de civilizație, dar să știți că nu foarte multe armate din NATO au acest serviciu.

Europa Liberă: Pentru că ați vorbit de colaborări externe, NATO are în desfășurare un exercițiu imens în această perioadă, iar în partea a doua, se va verifica inclusiv felul în care poate răspunde Forța de Reacție Foarte Rapidă a NATO, care face parte din Forța de Reacție Rapidă a Alianței, care, așa cum s-a decis la summit-urile NATO de la Madrid și Vilnius, va fi formată din 300.000 de militari.

Puteți să ne spuneți România cu câți militari va fi în această forță?

Șeful SMA: România nu este centru de greutate pentru acest exercițiu. Centru de greutate a fost anul trecut, când am desfășurat Saber Guardian 23. Acum este zona nord-estică a Alianței - Polonia și țările baltice.

România participă la acest exercițiu cu ofițeri de stat major în comandamente din aceste patru state și toate structurile noastre multinaționale sunt conexate prin calculatoare, prin rețelele de comandă-control la acest exercițiu.

Deci, comandamentele românești sunt utilizate și sunt antrenate în această perioadă când în Polonia și cele trei țări baltice, au loc exerciții live în teren.

Europa Liberă: Dar nu mi-ați răspuns la întrebare.

Șeful SMA: V-am răspuns.

Europa Liberă: Câți militari va avea România în Forța de Reacție Rapidă a NATO?

Șeful SMA: În Forța de Reacție Rapidă a NATO, acum România nu are unități sau subunități.

M-ați întrebat, în schimb, câți participă la acest exercițiu.

Toate comandamentele NATO - și aici mă refer la Corpul Multinațional, Comandamentul Diviziei Multinaționale, Comandamentul Brigăzii Multinaționale - vor fi conectate cu structurile similare din Flancul nord-estic.

Europa Liberă: Două întrebări mai am. De curând, ați participat și dumneavoastră la discuția dintre ministrul român al Apărării, domnul Tîlvăr, și ministrul ucrainean al Apărării.

Șeful SMA: Pot să mă întorc puțin? România este națiune de flanc. În mod normal, nu ar trebui să avem forțe și mijloace la această forță de reacție, care va fi elementul de rezervă la dispoziția Saceur (n.r. Comandamentul Suprem al Forțelor NATO din Europa) pentru a gestiona o situație neprevăzută prin planurile regionale de apărare.

ARF-ul, forța aliată de răspuns, va fi la dispoziția Saceur, repet, pentru a gestiona niște chestiuni punctuale care nu sunt prevăzute în planuri. Deci, România, ca țară de flanc, Polonia nu ar trebui să genereze (forța de reacție rapidă a NATO – n.r.).

Europa Liberă: Spuneam că ați fost de față la discuția recentă a ministrului român al Apărării, domnul Tîlvăr, cu ministrul Apărării din Ucraina.

Șeful SMA: Sunteți foarte bine informată.

Europa Liberă: Acopăr domeniul de 20 de ani și vă spuneam că am mers la summit-uri NATO și scriu despre subiectul acesta. Și este o comunicare a Ambasadei Ucrainei în România care spunea că au început discuțiile și România este noua țară care poate semna un acord bilateral militar cu Ucraina, în vederea asigurării de garanții de securitate. Asta a fost o discuție...

Șeful SMA: Dar nu a fost în discuția domnului ministru cu omologul ucrainean pe timpul acelui VTC (n.r. conferință video) Nu fost această discuție.

Europa Liberă: Nu a fost...

Șeful SMA: Nu.

Europa Liberă: Dar acest acord - puteți să ne spuneți la ce se referă?

Șeful SMA: Este o un acord politic, în primul rând, n-aș putea să mă pronunț. Dar, cel mai probabil, după terminarea războiului, Ucraina trebuie integrată în structurile euroatlantice.

Ne dorim să avem un vecin integrat, complet democrat, cu practici europene, cu politici foarte bune în ceea ce privește vecinii. Ucraina trebuie integrată în structurile euroatlantice.

Europa Liberă: Ca militar, vă întreb acum: Credeți că e vreo șansă ca Ucraina să câștige războiul cu Rusia?

Șeful SMA: Da, asta ne dorim.

Europa Liberă: Asta își dorește toată lumea.

Șeful SMA: Da.

Europa Liberă: Dar dumneavoastră, având toate analizele în față, constant?

Șeful SMA: Da, am o singură îngrijorare: potențialul uman al Ucrainei. Cu cât războiul durează mai mult, cu atât resursa de mobilizare o să descrească. Țările europene, membrii NATO au tot commitment-ul necesar pentru a sprijini Ucraina cu tot ceea ce este necesar pentru a obține victoria. Nici nu vreau să mă pun în situația omologului meu ucrainean, să aibă o țară ocupată, cu provocări extraordinare în fiecare zi.

Europa Liberă: Vă este teamă sau v-a fost teamă când ați preluat mandatul de șef al Armatei Române, că ați putea fi în situația în acest mandat, să dați ordine de război?

Șeful SMA: Nu se poate pune problema de teamă. Este o îngrijorare umană. Da, este o responsabilitate și suntem pregătiți pentru acest lucru, de a ne asuma responsabilități de când pășim în pe băncile liceelor militare pe care le-am absolvit.

În cel mult un an, militarii vor primi bocanci noi

Europa Liberă: Domnule general, o ultimă întrebare, personală: Bocancii pe care îi aveți în picioare sunt de la Armată sau i-ați cumpărat?

Șeful SMA: De la Armată! Eu nu mi-aș putea permite să am alt echipament decât cel oficial.

Europa Liberă: Știți că mulți militari își cumpără bocanci.

Șeful SMA: Foarte rău.

Europa Liberă: Pentru că spun că nu mai pot de bătături din cauza bocancilor, inclusiv cei cu care au defilat.

Șeful SMA: Nu cred că se referă la acest tip de bocanc, acest tip de bocanc este unul foarte bun.

În maximum un an, o să avem un alt bocanc, care va fi mult mai bun decât cel actual. Acesta e un bocanc de vară, dar este foarte bun. Bocancul de iarnă este cel care provoacă mai multe neplăceri militarilor români.