Linkuri accesibilitate

UE spune că alegerile din Rusia au avut loc în condiții de represiune politică și că nu recunoaște scrutinul din teritoriile ucrainene


Consiliul European nu recunoaște alegerile prezidențiale ruse organizate în teritoriile ocupate din Ucraina.
Consiliul European nu recunoaște alegerile prezidențiale ruse organizate în teritoriile ocupate din Ucraina.

Consiliul European transmite că alegerile prezidențiale organizate de Rusia au avut loc într-un mediu în care opoziția, societatea civilă, presa și vocile critice sunt reprimate sistematic.

Într-un comunicat, Consiliul European transmite că alegerile prezidențiale din Rusia au avut loc într-un spațiu politic tot mai restrictiv, „ceea ce a dus la o creștere alarmantă a încălcărilor drepturilor civile și politice și a împiedicat mulți candidați să candideze, inclusiv pe toți cei care se opun războiului ilegal de agresiune al Rusiei, a privat alegătorii ruși de o alegere reală și le-a limitat puternic accesul la informații exacte”.

În plus, UE condamnă „cu fermitate” desfășurarea ilegală a alegerilor în teritoriile ocupare de Rusia în Ucraina: Crimeea și orașul Sevastopol, regiunile Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson.

„Așa-numitele «alegeri» din aceste teritorii reprezintă încă o încălcare evidentă de către Rusia a dreptului internațional, inclusiv a Cartei ONU, și a independenței, suveranității și integrității teritoriale a Ucrainei. (...) Acestea (alegerile în teritoriile ocupate n. red.) sunt nule și neavenite și nu pot produce niciun fel de efecte juridice”, mai arată comunicatul Consiliului European.

Și secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că alegerile din Rusia „nu au fost libere, nici corecte” și că nu fac decât să confirme că „Rusia este o societate autoritară”.

„Orice opoziție, orice opoziție reală nu există. Cei care au curajul să se opună președintelui Putin fie sunt forțați să fugă, să locuiască în străinătate, sunt închiși, fie unii dintre ei sunt uciși, așa cum am văzut cu Alexei Navalnîi. Am văzut și încercări de a organiza alegeri în teritoriile ocupate în Georgia, dar și în Ucraina, iar aceasta este o mare încălcare a dreptului internațional. Deci rezultatul acestor alegeri a fost fraudat și, desigur, nu sunt surprins”, a declarat Jens Stoltenberg pentru Europa Liberă.

Șeful NATO a exclus orice mesaj de felicitare adresat liderului de la Kremlin pentru așa-zisa sa victorie, tocmai pentru că „acestea nu sunt alegeri reale”.

Liderii europeni critică alegerile din Rusia

Preşedintele Germaniei Frank-Walter Steinmeier nu îl va felicita pe Vladimir Putin pentru realegerea în funcție, a anunțat purtătoarea sa de cuvânt, Cerstin Gammelin.

Iar ministrul german de Externe, Annalena Baerbock, a spus că alegerile din Rusia nu au oferit opțiuni iar, în teritoriile din unele părți ale Ucrainei, Moldovei și Georgiei, organizarea alegerilor este contrară dreptului internațional:

„Cu atât mai remarcabil este că mulți ruși au spus clar în acest weekend că nu sunt de acord cu acest președinte rus. Faptul că mergi la o secție de votare chiar dacă ești însoțit de soldați, asta mă umple de cel mai mare respect”, a declarat ministrul german de Externe, Annalena Baerbock

La rândul său, ministrul de Externe britanic, David Cameron, a declarat că alegerile nu au fost „libere şi corecte”.

În România, ministrul de Externe, Luminiţa Odobescu, a declarat că alegerile prezidenţiale din Federaţia Rusă nu au fost nici corecte, nici democratice, nici libere, scrie News.ro:

„România condamnă organizarea alegerilor prezidenţiale din Rusia în teritoriile anexate ilegal din Ucraina, dar şi din regiuni din Republica Moldova - Transnistria sau din Georgia, Osetia de Sud sau Abhazia, acestea fiind făcute cu încălcarea dreptului internaţional”, a mai spus Luminiţa Odobescu.

La rândul lui, ministrul lituanian de Externe, Gabrielius Landsbergis, a spus că cetățenii ruși care au votat în afara Rusiei au votat în mică măsură cu Putin:

„Doar 3% dintre cei care au venit la ambasada rusă din Vilnius au votat pentru Vladimir Putin. Alții au decis fie să distrugă buletinul de vot, fie să voteze pentru orice alt candidat care era pe buletinul de vot”, a spus ministrul lituanian.

De cealaltă parte, preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan l-a felicitat pe omologul său rus Vladimir Putin pentru realegerea sa în weekend şi s-a oferit din nou să medieze între Ucraina şi Rusia, relatează AFP.

Într-un apel telefonic, „preşedintele Erdogan a apreciat că evoluţia pozitivă a relaţiilor între Turcia şi Rusia continuă şi a declarat că Turcia este pregătită să joace un rol de facilitator pentru a o face să vină la masa negocierilor cu Ucraina”, a anunţat preşedinţia turcă.

În plus, China, India și Coreea de Nord l-au felicitat pe Vladimir Putin pentru obținerea unui nou mandat de președinte, transmite Reuters.

Președintele chinez Xi Jinping l-a felicitat pe Putin și a declarat că Beijingul va menține o comunicare strânsă cu Moscova pentru a promova parteneriatul „fără limite” pe care l-au convenit în 2022, chiar înainte ca Rusia să invadeze Ucraina.

„Cred că sub conducerea dumneavoastră, Rusia va fi cu siguranță capabilă să obțină realizări mai mari în dezvoltarea și construcția națională”, i-a spus Xi lui Putin în mesajul său.

Prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman l-a felicitat pe Putin pentru victoria „decisivă”.

Prim-ministrul indian Narendra Modi a spus, la rândul lui, că așteaptă cu nerăbdare să consolideze „parteneriatul strategic special și privilegiat” dintre New Delhi și Moscova.

Liderul nord-coreean Kim Jong Un și președintele iranian Ebrahim Raisi, acuzați de Occident că furnizează arme Rusiei, l-au felicitat, de asemenea, pe Putin, subliniind dorința lor de extindere în continuare a relațiilor bilaterale cu Moscova.

Vladimir Putin a revendicat o victorie zdrobitoare în alegerile prezidențiale din Rusia, în care a obținut aproape 88% dintre voturi, în condițiile în care nu au candidat politicieni de opoziție iar regimul de la Kremlin deține controlul asupra întregului sistem politico-administrativ al Rusiei.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
Știre actualizată pe 19 martie 2024.
  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

XS
SM
MD
LG