La mai bine de doi ani de când Rusia a invadat total, neprovocat și nedeclarat Ucraina, în ceea ce timp de cel puțin doi ani Kremlinul a numit o „operațiune specială de denazificare”, Ucraina se confruntă cu o lipsă acută de muniţie.
Finanţarea vitală din partea SUA a fost blocată de luni de zile de republicanii din Congres, iar UE nu a reuşit să livreze la timp suficiente muniţii.
„Avem sisteme Patriot, avem sisteme antirachetă. Trebuie să le scoatem din cazărmile noastre, unde se află pentru orice eventualitate, şi să le trimitem în Ucraina, unde războiul face ravagii", a declarat Josep Borrell, şeful politicii externe a UE, la reuniunea de joi, de pe insula Capri/Italia, a miniştrilor de externe din Grupul celor 7, grupul celor mai puternice economii democratice.
„În caz contrar, sistemul de electricitate din Ucraina va fi distrus. Şi nicio ţară nu poate lupta fără a avea electricitate acasă, în fabrici, online, pentru orice", a adăugat el, citat de Reuters.
Apărarea antiaeriană a Ucrainei este o problemă cheie pentru miniştrii reuniţi în Italia, după ce miercuri Germania a făcut apel la Uniunea Europeană şi NATO să facă mai mult pentru a ajuta Kievul.
„Sunt sigur că vom face acest lucru, dar trebuie să fie făcut rapid", a declarat Borrell, adăugând că regretă că „politica internă" din SUA întârzie un pachet de ajutor foarte necesar pentru Ucraina în valoare de 60,84 miliarde de dolari.
„Nu ne putem baza doar pe SUA. Trebuie să ne asumăm (propria) responsabilitate şi să nu mai spunem: Oh, SUA se va descurca", a mai spus Borrell.
NATO lucrează la trimiterea mai multor sisteme antiaeriene în Ucraina
NATO lucrează la trimiterea mai multor sisteme antiaeriene în Ucraina, a declarat joi secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, ca răspuns la solicitările de ajutor ale Kievului în faţa raidurilor ruseşti.
„Am compilat date despre diferitele sisteme de apărare antiaeriană pe care le avem în cadrul NATO, concentrându-ne pe sistemele Patriot. Şi lucrăm cu aliaţii pentru a ne asigura că aceştia redistribuie anumite sisteme în Ucraina", a declarat Jens Stoltenberg la aceeași reuniune a miniştrilor de externe din G7.
„Lucrăm la posibilitatea trimiterii unor baterii Patriot suplimentare în Ucraina. Suntem în contact cu anumite ţări", a adăugat secretarul general al NATO, calificând drept "crucială" această armă de apărare antiaeriană folosită de armata americană şi de mai multe ţări aliate din Europa.
Jens Stoltenberg a precizat că şi alte sisteme de apărare ar putea fi furnizate Ucrainei. În special, el a menţionat sistemul de rachete sol-aer NASAMS.
„Întârzierile în livrarea acestui echipament înseamnă că alte rachete ruseşti îşi vor atinge ţintele în Ucraina. Întârzierile în livrarea de muniţie înseamnă că Rusia va putea avansa mai mult pe linia frontului", a subliniat el.
Vineri va avea loc un Consiliu NATO-Ucraina la care preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski este aşteptat să participe prin videoconferinţă.
Ucraina, care este bombardată fără încetare de Rusia de săptămâni întregi, se confruntă cu o lipsă critică de muniţii, în special de rachete antiaeriene, din cauza blocării ajutorului american de către republicani, care au majoritatea în Camera Reprezentanţilor, şi a incapacităţii UE de a-şi onora angajamentele în acest domeniu.
Cu toate acestea, Jens Stoltenberg s-a declarat mulţumit de semnele încurajatoare care vin din Congresul SUA cu privire la posibila deblocare a unui ajutor de 60 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Un vot este programat pentru sâmbătă în Camera Reprezentanţilor.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat joi că acest ajutor face parte din „politica colonială a Statelor Unite" şi nu va schimba aproape deloc situaţia de pe câmpul de luptă, care este „departe de a fi favorabilă părţii ucrainene".
Aproximativ 100 de europarlamentari, inclusiv români, au semnat miercuri o scrisoare iniţiată de Guy Verhofstadt, prin care cer guvernelor României, Germaniei, Spaniei, Greciei, Poloniei și Olandei să sprijine Ucraina cu sisteme de rachete Patriot.
„Nu e vorba de un moft, e vorba de supravieţuire. Şi Europa are nevoie ca Ucraina să nu cedeze”, a explicat europarlamentarul Vlad Botoş pentru News.ro.
Pe 11 aprilie 2024, Parlamentul European a votat cu o largă majoritate, amânarea descărcării de gestiune pentru bugetul pe 2022, ca reacţie la absenţa unei decizii a statelor membre de a livra Ucrainei sisteme de apărare Patriot.
Ucraina are nevoie de cel puţin încă şapte astfel de sisteme pentru a contracara noua strategie brutală a Rusiei, care vizează nu doar infrastructura energetică a Ucrainei, ci şi spitale, locuinţe, blocuri de apartamente din oraşe precum Kiev, Harkov, Odesa şi chiar şi Liov.
„Temerea nostră este că Putin a decis să urmeze aceeaşi strategie ca în Siria, bombardând masiv centrele urbane şi provocând numeroase victime civile”, se arată în srisoarea adresată preşedintelui Consiliului European Charles Michel, Înaltului Reprezentant Josep Borell, cancelarului german Olaf Scholz şi premierilor României, Spaniei, Greciei, Poloniei şi Olandei.
„Având în vedere blocajul din Congresul SUA, este responsabilitatea noastră, în special a celor şase state europene care deţin sisteme Patriot, să livreze echipamentul necesar, şi aceasta cât mai repede cu putinţă, astfel încât Ucraina să poată contracara în mod real noua ofensivă devastatoare a Rusiei”, mai afirmă semnatarii scrisorii prezentate pe Verhovstadt pe contul său X.
