Linkuri accesibilitate

Șeful NATO, tot mai încrezător în capacitatea Ucrainei de a apăra Harkovul


Rikard Jozwiak de la RFE/RL l-a intervievat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Praga, pe 31 mai.
Rikard Jozwiak de la RFE/RL l-a intervievat pe secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, la o reuniune a miniștrilor de externe ai NATO la Praga, pe 31 mai.

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, spune că este mult mai încrezător că Ucraina poate apăra Harkovul, orașul din estul țării, după ce aliații NATO au atenuat restricțiile privind utilizarea armelor pe care le furnizează pentru a lovi ținte în interiorul Rusiei.

Stoltenberg a declarat pentru RFE/RL că schimbarea de politică care a fost anunțată oficial de Statele Unite pe 31 mai și urmată de Germania, a fost „legitimă”, deoarece Ucraina se a apără, în special orașul Harkov, care se află la doar 35 de kilometri de granița cu Ucraina.

Orașul a fost atacat aproape zilnic de când Rusia a lansat o nouă ofensivă transfrontalieră în urmă cu aproximativ trei săptămâni.

Până acum, forțele ucrainene nu au reușit să lovească forțele rusești care se adunau pe teritoriul Rusiei cu arme furnizate de Occident, din cauza îngrijorării Statelor Unite și a unora dintre ceilalți aliați occidentali ai Ucrainei că acest lucru ar escalada războiul.

„Dreptul la autoapărare include și dreptul de a lovi ținte pe teritoriul agresorului. Și exact asta trebuie să poată face Ucraina", a spus Stoltenberg, vorbind pentru RFE/RL, într-un interviu acordat în marja reuniunii miniștrilor de externe ai NATO de la Praga.

Stoltenberg: Ukraine's Right To Self-Defense Includes Strikes On Russian Territory
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:05:53 0:00

Stoltenberg a spus că ar fi foarte dificil dacă bateriile de artilerie, bateriile de rachete și aerodromurile de pe partea rusă vor continua să fie „sigure pentru ruși”, deoarece Ucraina a fost împiedicată să folosească armele furnizate de aliații NATO împotriva lor.

„Salut, prin urmare, decizia aliaților NATO de a relaxa restricțiile și că au arătat clar că, desigur, Ucraina are dreptul la autoapărare”, a spus el.

Șeful NATO a spus că alianța este pregătită să ofere Ucrainei sprijinul de care are nevoie pentru a birui și „să-l oprească pe invadatorul rus”.

Mai multe arme și muniții vin de la aliații NATO, „și, prin urmare, sunt încrezător că Ucraina poate învinge”, a spus Stoltenberg.

Întrebat în special despre relatările privind lipsa apărării aeriene pe flancul estic al NATO, Stoltenberg a spus că NATO este pregătită și capabilă să protejeze toți aliații NATO și a convenit asupra unor noi planuri de apărare.

„Am crescut ambițiile pentru că trăim într-o lume mai periculoasă. Așa că este nevoie să investim mai mult pentru a îndeplini aceste cerințe care vin din noile planuri de apărare, iar asta include și investiții mai mari în apărarea aeriană", a spus el.

El a citat un acord pentru achiziționarea sau lansarea a 700 sau mai multe avioane de luptă din a cincea generație, despre care a spus că va îmbunătăți apărarea antiaeriană; că contractorul american de apărare Lockheed Martin a fost de acord să construiască o nouă fabrică de rachete Patriot în Germania; iar Polonia și alți aliați cumpără „cantități uriașe de sisteme avansate de apărare aeriană”.

Mulți alți aliați cresc producția, a spus el, „deci vor fi mai mulți și investim mai mult, inclusiv în apărarea aeriană”.

Membrii Alianței sunt sub presiune de ani de zile pentru a crește cheltuielile pentru apărare, după ce au convenit în urmă cu mai bine de un deceniu să le ridice la 2% din PIB.

Stoltenberg a reiterat în interviu că în urmă cu doar câțiva ani, numărul țărilor care au atins acel prag a fost mai mic de 10. În februarie, era de 18 și se așteaptă ca acest număr să crească și mai mult.

Îngrijorări în Georgia

Stoltenberg a comentat, de asemenea, situația din Georgia, unde parlamentul este pe punctul de a adopta un proiect al așa-zișilor agenți străini, de fapt nu e vorba de niciun agent străin ci de reprimarea vocii societății civile, pentru că organizațiile neguvernamentale vor trebui să se autodenunțe ca agenți străini dacă primesc mai mult de 20% din finanțări din străinătate. Legea este inspirată masiv din legislația adoptată în Rusia pentru a reprima vocea societății civile și presa independentă.

Întrebat dacă ar fi necesar un răspuns prin reducerea angajamentului NATO față de Georgia, o țară care a solicitat aderarea la NATO, Stoltenberg a spus că proiectul de lege pentru agenții străini „duce Georgia în direcția greșită” și că aliații NATO și-au exprimat îngrijorarea.

„Trebuie să ne asigurăm că aspirațiile poporului georgian de a trăi într-o societate democratică sunt îndeplinite”, a spus el.

Parteneriatul dintre NATO și Georgia „are un sprijin larg” la nivelul alianței, a adăugat el și, deși au fost emise preocupări pe subiect, nu a existat nicio discuție asupra consecințelor legate de legislația „agentului străin”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
XS
SM
MD
LG