Un sucevean cu studii în Danemarca, mutat la Roșia Montană pentru că a crezut într-o cauză.
O profesoară cu probleme de vedere care vrea să accesibilizeze Bucureștiul.
O consilieră locală care vrea să ajute, de la Bruxelles, tinerii din România.
Sunt trei candidați la alegerile din 9 iunie care fac parte din noua generație de politicieni. Au sub 35 de ani, cred în schimbare și au planuri pentru oamenii de vârsta lor și comunitățile din care fac parte.
Europa Liberă a stat de vorbă cu cei trei - care candidează pentru posturi de primar, consilier local și europarlamentar - ca să le afle prioritățile și ce îi recomandă ca să participe la procesul de luare a deciziilor.
„Dacă aici mă simt util și am reușit să-mi construiesc un viitor, de ce să nu rămân în Roșia Montană?”
Pe vremea când își făcuse primul buletin, în 2006, Tică Darie era cercetaș. Călătorea des prin țară, iar în timp ce vizita Alba Iulia, împreună cu un prieten, a văzut un poster despre festivalul „FânFest” - un eveniment-campanie împotriva exploatării cu cianură - care urma să aibă loc în Roșia Montană.
Așa a aflat despre localitatea în care urma să-și depună candidatura de primar peste 18 ani. Până la acel moment, tânărul din Suceava nu mai auzise de Roșia Montantă, dar a rămas cu gândul la ea.
În 2012, Darie a părăsit țara, pentru facultate, și s-a stabilit în Copenhaga, unde studia design multimedia.
Între timp, în țară, protestele împotriva proiectului din Munții Apuseni stârneau din ce în ce mai multe reacții. Atunci, Darie s-a solidarizat și a venit în România, din Danemarca, pe bicicletă.
„După 30 de zile de pedalat și cu gândul doar la Roșia Montană, am decis să mă implic în tot felul de acțiuni.”
„Alergam la maratoane, purtând un tricou cu «Save Roșia Montană», am organizat ziua Roșiei Montane în Copenhaga, iar apoi am mai organizat un tur pe bicicletă, tot un tur de protest din Copenhaga la Roșia, de data asta cu evenimente despre localitate în Copenhaga, Hamburg, Berlin, Leipzig, Chemnitz, Dresda, Praga, Viena, Budapesta”, spune Tică Darie.
În cele din urmă, pe 20 septembrie 2013, Darie a luat decizia de a se muta la Roșia Montană. Credea că va sta aici cel mult șase luni: „Dar uite că deja sunt aici de aproape 11 ani”.
El a vrut de la început să se implice în tot ce înseamnă viața comunității: a început cu înființarea unui centru local de cercetași, care oferea activități educative pentru copii și tineri din zonă, după care a pus bazele unei afaceri sociale.
„Made in Roșia Montană” vinde în țară și în străinătate produseletricotate manual, de către aproximativ 40 de localnice.
În decurs de câțiva ani, Tică Darie a reușit să cumpere o casă în localitate, s-a căsătorit și are doi copii. Practic, spune el, s-a înrădăcinat în Roșia Montată.
A avut ocazia de a rămâne în Danemarca, atunci când era student, însă a simțit că poate fi mai util întorcându-se în țară și luptând pentru o cauză în care crede.
„Viața mea era deja frumoasă acolo și aveam tot felul de oportunități. Dar are mult mai mare sens ce fac aici.”
El mai spune că „în Roșia Montană sunt multe lucruri care nu se întâmplă și mi-am dat seama că pot să le fac eu, alături de alți oameni”. „Și atunci, dacă aici mă simt util și am reușit să-mi construiesc un viitor, de ce să nu rămân în Roșia Montană?”.
„Mi s-au oferit o grămadă de oportunități de a mă dezvolta; nu am făcut un pas înapoi mutându-mă la Roșia Montană, eu zic că am făcut cel puțin o sută de pași înainte, comparativ cu Copenhaga”, adaugă Tică Darie.
În timpul campaniei, candidatul independent a aflat că nevoile localnicilor sunt aceleași cu ale lui: drumuri bune, apă, canalizare, școli moderne, un dispensar, o farmacie și semnal la telefon.
Dacă va obține mandatul de patru ani, Tică Darie spune că este „condamnat să reușească”, pentru că așteptările sunt mari. Își propune să se bazeze pe o echipă de oameni puternici, care să creadă în colaborare.
„Am descoperit o grămadă de oameni buni în domeniile lor, dar care nu sunt puși în valoare. Și atunci, dacă oamenii buni stau deoparte și nu se implică sau nu au șansa să fie puși în valoare, e destul de dificil ca o localitate să se ridice.”
„Cred că ar trebui să ne inspirăm din exemplele de bune practică și să le aplicăm în localitățile care au rămas, am putea spune, în Evul Mediu, la nivel de infrastructură, de servicii de bază”, completează el.
De ce e important ca oamenii, în special tinerii, să iasă la vot?
Tică Darie spune că, la Roșia Montană, localitate care are aproximativ 2.500 de locuitori, ideea conform căreia un vot poate să facă diferența se aplică cel mai bine. Iar un vot poate însemna schimbare.
„E anul în care foarte mulți tineri vor vota și cred că merită să dea o șansă. Dacă vor să pună și ei o cărămidă la viitorul Roșiei Montane, e nevoie de a se implica la vot”.
„Urmează probabil ca mulți să meargă la facultăți și atunci, dacă vor să aibă la ce să întoarcă în Roșia Montană sau vor vrea să se asigure că totuși ceva o să se întâmple în Roșia Montană, pentru asta merită să ieși la vot. E important”.
Candidații la alegerile locale din Roșia Montană pentru funcția de primar:
- Eugen Furdui, PNL, edilul localității din 2008;
- Lucian-Ambrozie Boia, PSD
- Vasile Morariu, AUR
- Tică Darie, independent.
Politica accesibilizării
În copilărie, Laura Stifter și-a dorit să studieze religia. Era atrasă de spiritualitate și de credință, iar după liceu, când a început facultatea de Teologie, și-a descoperit pasiunea pentru filosofie.
Are o licență și un master în cele două domenii, iar acum predă religie și științe sociale elevilor de liceu. În paralel, este și doctorandă la Facultatea de Filosofie/Universitatea din București.
„Mi-am dorit foarte mult să îi ajut pe elevi în a înțelege o perspectivă liberală asupra creștinismului și a religiei, în sensul în care valorile religioase sunt compatibile cu libertatea și cu buna înțelegere între oameni, în pofida unor prezentări uneori foarte habotnicie pe care unii profesori de religie preferă să le facă”, spune Laura Stifter.
„Mi-am dorit foarte mult ca elevii să înțeleagă că religia este tocmai un domeniu al căutărilor, așa cum este și filosofia, nu o materie unde înveți cum să nu ajungi în iad sau alte lucruri de tipul acesta”.
Din naștere, Laura vede cu un singur ochi, numai 1%. Distinge culorile și anumite obstacole, dar s-ar putea să nu le mai vadă dacă se schimbă unghiul din care vine lumina.
Problemele cu vederea nu au oprit-o să intre în politică, dimpotrivă, au motivat-o.
„Interesul pentru politică îl am din adolescență. Se amuza, îmi aduc aminte, domnul profesor de educație civică, pe când eram în gimnaziu, de cât de bine știam evenimentele politice de la acel moment. Totul a început cu urmărirea știrilor și dorința de a merge la vot”.
Interesul a crescut constant, pe măsură ce Laura a studiat filosofie morală și politică. Nu se gândea vreodată, însă, că va face parte dintr-un partid. Inițial, familia și apropiații o îndemnau să se ferească de politică, așa că și-a început activitatea în domeniul activismului civic.
„Ulterior mi-am dat seama că, de fapt, nu este niciun pericol să faci parte dintr-un partid, ci dimpotrivă, este un lucru perfect compatibil cu vocația mea, cu aptitudinile pe care le am - faptul de a te strădui să-i reprezinți pe cetățeni în mod politic”, spune Laura.
În cele din urmă, ar vrea să devină parlamentar, pentru a-i putea reprezenta pe cetățeni la un nivel mai mare, dar consideră că este firesc să-și înceapă cariera de consilier în comunitatea în care a crescut - București.
Pe lista de priorități a Laurei sunt educația, accesibilizarea și mediul înconjurător.
În viziunea ei, Bucureștiul ar fi un oraș mai bun dacă instituțiile de învățământ ar fi modernizate, dacă ar avea mai multe zone verzi, dacă transportul în comun ar fi eficientizat și mersul cu bicicleta ar fi mai încurajat.
„De asemenea, este foarte mare nevoie de accesibilitate pentru persoanele cu dizabilități, pentru persoanele vârstnice, pentru părinți cu copii și bebeluși. Nu poți să mergi foarte ușor cu un cărucior în anumite locuri, pentru că orașul nu este bine accesibilizat. Și atunci există categorii întregi de cetățeni condamnate care nu se pot deplasa, pentru că nu există o rampă sau un semafor audio”, spune ea.
De ce e important ca oamenii, în special tinerii, să iasă la vot?
Din perspectiva de candidat care are 31 de ani, Laura Stifter consideră că participarea tinerilor la viața politică este necesară pentru a exista cât mai multe puncte de vedere diferite în luarea deciziilor.
„Dacă avem doar o anumită categorie de vârstă, doar tineri sau doar vârstnici, indiferent de categorie, acele persoane vor fi, în mod firesc, tentate să ia decizii doar din perspectiva lor, lăsând, involuntar, pe planul doi, interesele, preocupările, aspirațiile celorlalte categorii de cetățeni”.
Iar din perspectiva de persoană cu probleme de vedere, Laura crede că implicarea ei este necesară pentru a-și putea reprezenta propriile interese și pe ale altor persoane cu dizabilități, pe care alții nu le-ar înțelege.
„Mi-am amintit de o deviză pe care persoanele cu dizabilități o folosesc foarte frecvent în diferite contexte, și anume «nimic despre noi, fără noi»”.
„De ce? Pentru că, de foarte multe ori, persoanele tipice, fiind majoritate în societate, au tendința de a lua decizii pentru persoanele cu dizabilități în locul acestora. Sau observăm persoane tipice care nu au nicio legătură cu domeniul dizabilității și care se implică dintr-o formă de oportunism uneori”.
„Observăm astfel de cazuri și uneori sunt prezentate idei nocive pentru persoanele cu dizabilități, de exemplu politici foarte paternaliste - cum să facem să protejăm persoanele cu dizabilități, dacă se poate împotriva voinței acestora”.
Laura consideră o prioritate dreptul la o viață independentă, care s-ar face, printre altele, prin accesibilizarea orașului și a instituțiilor publice, care sunt două dintre planurile de consilier ale acesteia.
A sprijinit sectorul cultural local și acum vrea să reprezinte tinerii din Parlamentul European
Ramona Goga recunoaște că nu i-a plăcut niciodată politica românească, însă, în 2016, când a terminat Facultatea de Relații Internaționale și Studii Europene de la Universitatea Babeș-Bolyai, a avut ocazia de a participa la internshipul oferit de Guvernul României.
A fost stagiară la Ministerul Fondurilor Europene și a văzut cum guvernul tehnocrat încerca să închidă programele operaționale care trebuiau terminate cu doi ani înainte. Atunci a cunoscut oameni care o inspirau, dar nu era sigură că vrea să se implice în politică. Asta până în 2019, când acei oameni au înființat un partid, în care s-a înscris.
Prin alt stagiu, Schuman, oferit de Parlamentul European (PE), Ramona și-a dat seama că trebuie să se implice în politica de la nivel național, când a trăit pe propria piele cozile de 6-7 ore, pentru a putea vota.
„Mi-am dat seama că, fără politică, oricum nu poți să faci nimic. Am făcut și voluntariat foarte mult - și înainte de facultate, și în timpul facultății - și era extrem de greu să punem ceva pe picioare, fără a avea implicare politică. Și de asta mi-am dat seama că e nevoie să mă implic”.
Ramona locuiește la Zalău, un oraș de 53.000 de locuitori, și este consilier local, dar pe 9 iunie candidează pentru un post de europarlamentar din partea Alianței Dreapta Unită.
Spune că o prioritate a fost să susțină tinerii, în special întoarcerea lor în municipiu, și sectorul cultural independent: „Foarte mulți tineri pleacă din Zalău în alte orașe, precum Cluj sau Oradea, chiar și Timișoara, unde vor să studieze și nu mai vin înapoi. Populația orașului îmbătrânește. Eram foarte tristă când mă întorceam acasă de la facultate, și nu prea aveam nici ce să fac, nici nu mai aveam prieteni în oraș.”
Pornind de la această observație, Ramona a încercat să propună câteva proiecte în această direcție. Sălajul este unul dintre cele cinci județe din țară în care nu există niciun teatru; din discuțiile purtate cu cetățenii, aceștia și-au exprimat dorința de a avea o astfel instituție culturală în oraș.
„Cel mai tare se vede asta vara, la festivalul de teatru pe care îl face singurul operator cultural independent din oraș, care se joacă tot timpul cu casa închisă. Și de asta eu mi-am dorit foarte mult să avem deschiderea asta culturală, ca să le dăm un motiv tinerilor să se întoarcă - «mă duc și eu acasă, hai că putem să mergem la o piesă de teatru»”.
De-a lungul mandatului, Ramona și echipa de consilieri au strâns semnături din partea locuitorilor, pentru a depune un proiect, dar acestea nu au fost suficiente. A reușit, în schimb, să obțină o finanțare anuală pentru sectorul cultural independent.
„Dacă sumele, pe partea de cultură independentă, erau zero în bugetul municipiului Zalău, am reușit, în primul an, să aducem 150.000 de lei. De atunci au mai scăzut la 100.000 și apoi la 50.000 anul ăsta. Dar măcar e ceva, față de zero, cât primeau la început”.
În Parlamentul European, Ramona spune că vrea să reprezinte, în continuare, tinerii și interesele lor.
„În ultima perioadă, s-a făcut o actualizare la «Garanția pentru Tineret», care este un program ce îi ajută pe tinerii până în 30 de ani să-și găsească un loc de muncă și stagii de pregătire. Dar actualizarea nu e neapărat suficientă. Adică ar trebui să mai venim cu încă ceva în plus pentru program”.
„S-ar putea include o latură de training, unde să-i pregătim pe tineri pentru joburile viitorului; să nu mai vină cineva să ne spună că «inteligența artificială ne fură locurile de muncă», ci mai degrabă să-i pregătim pe tineri să fie ei cei care controlează inteligența artificială”.
Pe lângă tineret, mediul este o altă preocupare a sa și pledează pentru implementarea în continuare a Pactului Verde European.
De ce e important ca oamenii, în special tinerii, să iasă la vot?
Pentru că, spune Ramona Goga, toate deciziile care vor fi luate îi afectează pe termen lung.
„Trebuie să înțelegem lucrul ăsta și să ne facem datoria. Dar trebuie să ne facem datoria asta și responsabil. Adică nu mergem să punem ștampila doar așa, fără să cercetăm un pic măcar cine sunt candidații”.
„Trebuie să vedem un pic cine sunt aceștia, ce ne propun, cât de tare ne interesează pe noi ce propun ei. Ar trebui ca tinerii să fie un pic mai responsabili”.
Duminică, pe 9 iunie, în România sunt alegeri locale și europarlamentare.
18.978.908 de alegători, conform datelor din 3 iunie de la Biroul Electoral Central sunt așteptați să aleagă din peste 200.000 de candidați pentru funcțiile de primar, consilier local, consilier județean, consileri generali, europarlamentari.
Cel mai tânăr candidat are puţin peste 23 de ani, iar cel mai în vârstă - un secol de viață.
Cei mai mulți candidați sunt ai partidelor sau alianțelor politice, dar există și candidați independenți.
Pentru Parlamentul European, România va alege 33 de eurodeputați.
Statisticile de dinaintea acestui scrutin, aici:
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
