Europa Liberă a stat de vorbă cu mai mulți tineri europeni care au votat deja la europarlamentare - în țările lor scrutinul a fost organizat înainte de 9 iunie. Uniiau putut vota chiar și prin poștă.
Tinerii vorbesc despre prioritățile la care sunt atenți, dar și despre fricile lor, mai ales ascensiunea extremei drepte.
Dilema principală cu care se confruntă este cea a votului strategic, versus cel „cu sufletul”: dacă merită să riște să voteze un candidat sau un partid care s-ar putea să nu se califice sau, mai degrabă, să aleagă un partid care nu li se potrivește la fel de bine, dar care are șanse mai mari.
În trecut, Europa Liberă a mai prezentat și Palumba, o aplicație care ajută tinerii să descopere ce partid se aliniază cel mai bine cu valorile lor.
Hannah din Olanda, 6 iunie
Prima care a ajuns la urne este Hannah, din Africa de Sud, care are și cetățenie olandeză. Ea a votat joi, pe 6 iunie.
Tânăra de 25 de ani este pasionată de istorie și se implică politic în viața de zi cu zi: merge la proteste sau evenimente pentru cauzele pe care le susține.
„Prioritatea mea este să votez cu un partid care sper să aducă un punct de vedere mai moral în Parlamentul European în ceea ce privește criza umanitară extremă din Gaza”, spune Hannah pentru Europa Liberă.
Ea speră ca instituțiile europene să sancționeze Israelul, așa că a votat cu partidul olandez cu poziția cea mai strictă pe această temă.
„A fost atât o decizie strategică, cât și una autentică: strategică, pentru că am votat cu unul dintre cele mai de stânga partide din Olanda, autentică pentru mă simt confortabil cu politicile lor”, mărturisește ea.
O altă teamă pe care o are Hannah este ascensiunea extremismului. „Sper ca UE să-și poată menține legitimitatea în fața extremei drepte”, spune tânăra.
Rezultatele din Olanda arată că partidul de extremă dreapta PVV condus de Geert Wilders a crescut enorm în sondaje față de alegerile din 2019 și a ieși pe locul doi în țară. PVV avea un singur trimis la Bruxelles în mandatul acesta - acum, vot trimite șapte oameni.
Vanessa din Cehia, 7-8 iunie
Vanessa are tot 25 de ani și e din Cehia, dar locuiește la Bruxelles. Țara sa nu permite, însă, votul din diaspora la aceste alegeri, așa că s-a întors acasă în weekend, ca să poată vota sâmbătă.
„Cehia este unul dintre statele membre cu prezența cea mai mică la alegerile europene, așa că una dintre prioritățile mele a fost să conving oamenii din cercul meu de prieteni să iasă la vot și să ajung, eu însămi, la urme”, explică Vanessa.
Pentru ea, cele mai importante subiecte sunt drepturile omului, criza climatică, egalitatea de gen și protecția pentru comunitățile marginalizate, inclusiv persoanele LGBTQ+, dar va pune preț și pe partidele care cer încetarea urgentă a focului în Palestina.
„Votez mâine”, scria Vanessa vineri. „Încă trebuie să mă decid între opțiunea mea strategică și cea de suflet. În trecut, am votat și așa, și așa, deci cred că voi decide de dimineață”, mărturisește ea.
În viitor, Vanessa speră ca UE să devină un loc mai sigur pentru toți cetățenii săi, care asigură calitatea vieții pentru toți, cu locuințe la prețuri accesibile, un sistem medical funcțional, protecții sociale, protecția mediului și o prezență internațională de partea drepturilor omului.
Míde din Irlanda, 7 iunie
Míde este irlandeză și are 24 de ani. Ea are privilegiul de a nu se gândi la ascensiunea extremismului, pentru că Irlanda este singura țară în care nu candidează, la aceste alegeri, niciun partid din extrema dreaptă.
„Vedem din ce în ce mai multe discuții despre apărare și despre război. UE este un proiect de pace, dar doar patru țări nu sunt în NATO și Comisia promovează războiul. Pentru mine, cei mai importanți sunt sunt candidații care promovează pacea în Europa, resping militarizarea și care protejează drepturile refugiaților, persoanelor LGBTQ+ și ale altor grupuri vulnerabile”, spune Míde.
Votul ei se va duce, așadar, spre cei care promit pace, egalitate și drepturile omului.
În Irlanda, sistemul este diferit față de cel românesc. Votanții își pot clasifica opțiunile și pot alege prima opțiune, a doua, a treia și așa mai departe. Tânăra explică: „așa că știu că pot vota cu conștiința mea, pentru că votul meu nu va fi irosit - va fi transferat la următoarea preferință dacă candidatul preferat nu se califică”.
Diletta din Italia, 8-9 iunie
În nordul Italiei, acest scrutin este foarte important pentru Diletta: este primul ei vot. Eleva de liceu urmărește cu interes politica națională și internațională, așa că votul ei nu este întâmplător.
Prioritatea Dilettei, în aceste alegeri, este să prevină ascensiunea extremei drepte. „Avem guvernul cel mai de dreapta de la sfârșitul regimului fascist, așa că vreau să mă asigur că nu vor ajunge să influențeze și restul Europei”, explică ea pentru Europa Liberă.
Este un vot strategic: consideră că riscă să-și irosească votul dacă va merge cu partidul pe care-l susține, așa că preferă să țină baricadele cu un partid mai mare, care ar avea capacitatea să facă față valului extremist.
Diletta se teme, la fel ca mulți tineri din generația ei, de impactul schimbărilor climatice, pe care-l va resimți de-a lungul vieții sale. „Cred că noul Parlament ar trebui să prioritizeze efortul de a face Europa mai verde și mai sustenabilă. Să se concentreze pe reducerea emisiilor companiilor mari, ar fi un pas înspre a gestiona încălzirea globală”, spune eleva.
„De asemenea, sper ca UE să aibă o abordare diferită asupra genocidului din Gaza: nu putem să fim complici în acest masacru”, încheie Diletta.
Nikos-Pavlos din Grecia a votat prin poștă
Nikos-Pavlos are 25 de ani și este din Atena, dar locuiește în Olanda. Chiar dacă alegerile au loc duminică în Grecia, el și-a trimis acum câteva săptămâni votul acasă, prin poștă, pentru că sistemul îi permite.
Simte că alegerile europene sunt cele care chiar îi permit să fie reprezentat și spune că „e important pentru mine să pot alege candidații care-mi reprezintă interesele și provoacă schimbările pe care mi le doresc, nu votează doar după ideologie sau cu partidul”, spune tânărul. Nu vrea să se ia după discuțiile alarmiste, dar speră că a luat o decizie corectă.
„Nu există un deficit democratic inerent în UE”, consideră Nikos-Pavlos, care spune că sistemul e blocat. „Mă tem doar că mulți dintre conservatori vor ține în loc reforme și măsuri necesare, că vor prelungi probleme în loc să le rezolve. Tot ce sper e ca în cinci ani să nu ne uităm în urmă cu sentimentul că am pierdut timp prețios”, încheie tânărul grec.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
