Alegerile locale și europarlamentare desfășurate pe 9 iunie au consemnat, pe lângă haosul legat de preluarea buletinelor de vot din secții în București și alte județe o situație stranie, dar legală: votul pe listele suplimentare, în baza vizei de reședință (flotant) sau a cărții de identitate provizorie.
Dacă la europarlamentare alegătorii au putut vota oriunde, la alegerile locale – pentru primari și consiliile locale – au putut-o face doar acolo unde au domiciliul sau reședința (viza de flotant).
Cei care au votat unde au reședința – adică unde locuiesc temporar – s-au putut înregistra în Registrul electoral permanent, cu minim 45 de zile înainte de vot. Și dacă nu au făcut-o, au putut totuși vota, pe listele suplimentare.
Astfel s-a ajuns, încă o dată, ca prezența la urne să depășească, uneori chiar de două ori, numărul celor înscriși în listele permanente de vot.
În numeroase comune din județe precum Hunedoara, Mehedinți, Timiș, Olt sau Caraș-Severin numărul voturilor de pe listele suplimentare a fost asemănător sau chiar l-a depășit pe cel de pe listele permanente.
Cu alte cuvinte, în comunele respective și în special în unele dintre satele lor, numărul locuitorilor a crescut brusc, fără ca multe dintre ele să fie destinații turistice, sau locuri de reședință a unui număr mare de muncitori sezonieri, după cum admit unele din autoritățile contactate de Europa Liberă.
„Nu există un spor demografic instant, ci doar un «spor demografic» electoral”, spunea chiar în ziua votului primarul în funcție al comunei Toplița, din Hunedoara.
Asta în condițiile în care în satul Vălari din comună au votat 24 de persoane pe liste suplimentare, mai mulți decât cele 22 de persoane pe listele permanente, o situație similară fiind și în Dealu Mic.
Cerișer, candidat PNL, avea să piardă de altfel alegerile, în favoarea candidatului PSD, la o distanță de doar 15 voturi.
Chiar și atunci când localitățile sunt destinații turistice, unele situații nasc semne de întrebare.
La Brebu Nou (Caraș-Severin), cu singura secție de vot în satul Gărâna, care găzduiește un popular festival de jazz, dar și o bază de cazare și cercetare a Universității de Vest, unul din obsservatorii alegerilor din partea ONG-ului Expert Forum a semnalat o situație stranie.
„Aproximativ 25 de persoane care conform relatării nu sunt cunoscute în comunitate au votat în grupuri de câte 5 cu cărții de identitate provizorii”, a transmis asociația chiar în ziua votării.
Numărul celor care au votat pe listele suplimentare (177 de persoane) în comună l-a depășit de altfel pe cele al persoanelor de pe listele permanente.
Alegerile au fost câștigate de candidatul PSD, Iosif Bordea, cu 56% din opțiuni, în timp ce celelalte voturi s-au „fărâmițat” între alți trei candidați.
La fel s-a întâmplat și în alte zeci de comune, unde proporția celor care au votat pe bază de flotant a ajuns la jumătate sau chiar mai mult din totalul alegătorilor.
În schimb, în orașe studențești precum Iași, Cluj sau Timișoara – unde ar fi de așteptat un procent ridicat al votului celor care au doar reședința în oraș – au votat pe liste suplimentare 2.000 - 3.000 de persoane, față de peste 100.000 pe listele permanente (adică 2-3% din total).
În ce condiții s-a putut vota cu flotant
Dacă la alegerile precedente, dar și la cele anterioare românii au putut vota la alegerile locale pe bază de flotant, indiferent de data eliberării, Parlamentul a stabilit printr-o Lege din iulie 2023 că acesta trebuie eliberat cu cel puțin 6 luni înainte de alegeri.
Ordonanța de Urgență Guvernului din martie 2024 prin care s-a decis comasarea alegerilor locale (programate inițial în septembrie) și europarlamentare a oferit o derogare: nu poți vota cu flotant eliberat cu mai puțin de 60 de zile, adică până în 10 aprilie 2024.
Posesorii de flotant puteau solicita Primăriilor cu minim 45 de zile înainte de vot, înscrierea în Registrul electoral și implicit în listele permanente. Nu era însă o obligație, caz în care au putut vota pe listele suplimentare, la fel ca și cei care au solicitat emiterea uneo cărți de identitate provizorii.
Prefecturi din mai multe județe au semnalat însă că pe baza datelor de la Direcțiile Județene de Evidența Persoanelor sunt localități cu număr mare persoană posesoare de vize de reședință neînscrise în Registrul Electoral și au cerut BEC eliberarea de buletine de vot suplimentare.
Corespondența disponibilă parțial pe site-ul Biroului a fost una contondentă, cu anulări ale unor decizii ale Birourilor Electorale Județene (BEJ) - contestații ale Autorității Electorale Permanente (AEP) și o soluționare parțială a cererilor Prefecturilor și BEJ-urilor.
Totuși, BEC a decis cu doar 2 zile înainte de alegeri că pot fi emise astfel de buletine suplimentare de vot, iar în aceeași zi AEP a publicat lista cu 54 de comune, din opt județe, pentru care a comanat tipărirea a peste 9.000 de buletine de vot pentru alegerea primarului și aproximativ tot atâtea pentru alegerea consiliului local.
Buletinele au ajuns sâmbătă în secțiile respective.
Hotărârea BEC a fost criticată de unele organizații civice, întrucât ar putea deforma procesul electoral. Expert Forim a menționat că nu existau prevederi legale expres pentru votul celor cu reședință.
„În primul rând a fost o hotărâre luată foarte târziu, în condițiile în care din 10 aprilie oricum nu mai puteai face flotant cu care să poți vota. Am cerut de câteva luni date de la Evidența Persoanei să vedem exact câte vize de reședință s-au emis în ultimele luni, dar nu am primit răspuns”, spune pentru Europa Liberă expertul politic al ONG-ului, Septimius Pârvu.
Responsabilii de comunicare ai AEP și ai BEC nu au oferit explicații în plus și ne-au transmis că pozițiile instituțiilor sunt prezentate pe site-ul acestora.
Prezență de peste 200%, într-un sat din Sălaj
Cea mai mare prezență la alegerile locale a fost în secția de vot din satul Miluani, din comuna Hida, județul Sălaj: 221,6%.
Pe listele permanente din sat erau înscrise doar 14 persoane, dintre care au votat 5. Lor li s-au adăugat în schimb 26 de votanți pe listele suplimentare, pe baza vizei de reședință (flotant).
A fost cel mai mare număr de votanți pe liste suplimentare din cele opt sate, în condițiile în care în centrul de comună în Registrul electoral permanent erau 859 de persoane.
Situația de la Miluani este una mai aparte, explică primarul în funcție Dumitru Petreuș (PNL), care a obținut duminică un nou mandat.
„Sunt oameni care locuiesc într-un cartier din Cluj-Napoca (situat la o oră distanță, n.r.), dar au case aici și vin periodic. Sunt unii care locuiesc aici, dar și-au păstrat buletinele, inclusiv pentru diverse gratuități de care pot beneficia”, explică el.
Oamenii s-ar fi simțit datori să voteze în comună și nu la oraș, având în vedere că Primăria ar fi acordat atenție satului și a asfaltat drumuri, spune edilul.
„Recunosc că le-am spus că pot să își arate aprecierea și să vină să voteze, dar nu să îi aduc special pentru asta, în grup”, explică Petreuș.
Pe de altă parte, procentul voturilor pe listele suplimentare în întreaga comună raportat la cele permanente a fost mult mai mic. Din 1.121 de votanți, 71 au fost pe „suplimentare.”
Primarul și-a câștigat mandatul cu un avantaj confortabil, 64,95% din voturi, în multe dintre localitățile unde prezențele au trecut de 150% câștigătorul.
Și în satul Pruni din comuna Bobâlna, Cluj, prezența a ajuns la 155,55%, întrucât din 18 votanți pe lista permanentă au votat 14, tot atâți cât au votat pe suplimentară. Și în centrul de comună prezența a trecut de 100%, cu aproape jumătate din alegători (96) pe listele suplimentare.
Dorin Petrean, de la PNL s-a impus cu 66,86% din voturile totale, față de Augustin Mureșan, de la PSD, cu 28,18% din opțiuni.
Dacă în cele două comune câștigătorii au obținut un avantaj confortabil, în majoritatea localităților cu o proporție ridicată a alegătorilor de pe liste suplimentare, numărul lor a fost mai mare decât cel al voturilor cu care s-au impus câștigătorii alegerilor.
Județele unde au fost tipărite buletine de vot în plus
Județele pentru care AEP a comandat buletine de vot suplimentare pentru aproape 10.000 de potențiali alegători, atât pentru alegerea primarului cât și a Consiliului Local. sunt:
- Caraș-Severin - 3.150 (11 comune)
- Mehedinți - 2.311
- Dolj - 1.371
- Timiș - 1.209
- Olt - 772
- Hunedoara - 714
- Alba - 300
- Teleorman - 200
Acestea sunt și județele unde s-au înregistrat cele mai mari proporții ale voturilor pe liste suplimentare, cu unele excepții, precum județele Cluj sau Sălaj, unde au fost mai multe comune, sau sate ale acestora, cu număr ridicat de voturi pe bază de flotant.
Pe comune, cele mai multe buletine suplimentare (atât pentru primar cât și pentru CL) au fost emise pentru: Brebu (510), Zorlențu Mare (460) și Păltiniș (410).
Lupte strânse între PSD și PNL în comunele cu infuzie de voturi pe listele suplimentare
În comună, cea mai mare prezență a fost în Bara, județul Timiș, unde au fost 248 de persoane care au votat pe listele suplimentare, față de doar 228 pe listele permanente. Acestora li s-au mai adăugat șase cu urna mobilă.
În toate secțiile, prezența a fost de cel puțin 100% și în unele dintre ele numărul celor de pe liste suplimentare l-a depășit pe cel al localnicilor.
În condițiile în care în Registrul permanent erau înscrise 291 de persoane, prezența a ajuns la aproape 200%, cu un maxim de 216% în satul Dobrești, 216% și un minim în Rădmănești, cu 146%.
La Dobrești au votat în total 78 de persoane, din care 47, adică mult peste jumătate, pe liste suplimentare.
Pe listele permanente figurau 36 de persoane pe listele permanente, din care au votat 30, la care s-a adăugat un vot cu urna mobilă.
Și în satul Lăpușnic prezența la vot a fost de 174%.
În centrul de comună, Bara, a fost o prezență la urne de 156,6%: 126 de persoane au votat pe listele permanente, 5 pe urna mobilă și 113 pe suplimentare.
Lupta electorală s-a tranșat la doar câteva zeci de voturi: primarul în funcție Daniel Cristian Ursu din partea PSD a obținut 215 voturi (45,64%), în timp ce candidatul Alianței Dreapta Unită, Valentin Olaru, a luat 189 voturi (40,12%). 14% din voturi au mers spre candidatul Uniunii Ucrainenilor.
Europa Liberă a încercat să îl contacteze pe primarul reales, dar nu ne-a răspuns.
Într-o adresă transmisă către BEC, Biroul Electoral Județean (BEJ) Timiș explica faptul că la Bara, în 2020, nu au mai ajuns buletinele de vot, în condițiile în care numărul celor care au votat pe liste suplimentare fusese și atunci mai mare decât al celor de pe liste permanente.
Atât în Bara cât și în alte comune era necesare buletine suplimentare, explica BEJ.
În cele din urmă, pentru comuna Bara, AEP a comandat tipărirea a 290 de buletine suplimentare, tocmai după ce Prefectura și BEJ consemnaseră un număr ridicat de vize de flotant, la fel ca în alte comune din județ.
AEP comandase tipărirea unui număr suplimentar de buletine de vot în alte patru comune: cele mai multe (359) în Iecea Mare. Acolo au fost aproape 290 de voturi pe listele suplimentare, în timp ce 1.340 au fost pe listele permanente.
Prefectul de Timiș, Mihai Ritivoiu, spune pentru Europa Liberă că Prefectura doar a constatat numărul de vize de reședință ridicat din comunele respective, situație pe care a comunicat-o mai departe, fără să aibă o explicație.
„Nici măcar nu sunt zone turistice”, a spus el, ținând să sublinieze că votul în baza vizei de reședință este legal – în condiția emiterii acestuia mai devreme de 10 aprilie.
„Până la urmă totul pleacă de la comasarea alegerilor, dacă rămânea acea prevedere cu obligația ca flotantul să fie emis cu 6 luni înainte era cel mai bine și aveam poate mai puține astfel de situații”, spune el.
„Mai ales în comunele mici, câteva zeci de voturi pot face diferența!”
Președinta asociației Funky Citizens, care a avut aproximativ 1.200 de observatori la alegerile din 9 iunie, spune că au existat mai multe situații de voturi numeroase pe listele suplimentare, pe bază de flotant, ceea ce s-a mai întâmplat și în alți ani.
„Se întamplă în general în stațiuni, pe lângă spital. În noiembrie, cand sunt alegeri, o să vedeti la Iași cand e Sfanta Parascheva, va fi la fel”, adaugă ea. „Totuși, unde nu sunt astfel de situatii, într-adevar, e un semn de întrebare. O explicație pe care am auzit-o la aceste alegeri e că sunt muncitori sezonieri”, a completat.
Reprezentantul Expert Forum este ceva mai tranșant și spune că este destul de evident că metoda flotantului e încă folosită la alegeri, chiar și cu limitările legate de data de eliberare a acestuia.
Legală din punct de vedere tehnic, poate deforma opțiunea comunității, susține acesta.
„Par adeseori persoane aduse să voteze, iar într-o comunitate cu doar câteva sute de locuitori contează foarte mult 50-100 de voturi, vedem că sunt primari aleși cu un vot diferență”. explică el.
Specialistul spune că atâta vreme cât acest fapt e cunoscut, nu înțelege de ce autoritățile nu se folosesc de instrumentele pe care le au pentru a deconspira persoanele care au legătură cu localitatea în care votează, cu flotant, doar în ziua votului.
Peste 20 de localități cu peste 100% la vot, în Hunedoara
Hunedoara a stabilit recordul de sate unde prezența la vot a fost de peste 100%: peste 23 de de localități.
În top a fost satul Vălari, din comuna Toplița din munții Poiana Ruscă, din zona cunoscută drept Ținutul Pădurenilor. Prezența a ajuns la 177%.
Aici au fost 24 de votanți pe liste suplimentare și doar 22 pe listele permanente, plus 2 voturi exprimate prin urna mobilă.
Primarul în funcție, liberalul Nicolae Cerișer, a explicat pentru Europa Liberă că în sat există un schit și turism ecumenic și turiștii care ajung ocazional aici, însă singurele pensiuni sunt în centrul de comună, satul Toplița.
Și acolo au votat pe liste suplimentare 49 de persoane, aproape jumătate cât cei de pe liste permanente, un număr similar înregistrându-se și în cea mai mare localitate, Hășdău, unde pe listele permanante au votat totuși aproape 240 de oameni.
Actualul edil, Nicolae Cerișer, a fost învins cu 11 voturi de către contracandidatul PSD Alian Adrian Vișan, care nu ne-a răspuns pentru un punct de vedere.
În total, au votat aproape 650 de persoane – deși pe liste erau doar 600 de oameni. Asta pentru că au votat 470 pe listele permanente și aproape 180 oameni pe listele suplimentare.
AEP emisese pentru Toplița 107 buletine de vot în plus.
În același județ, în Bulzeștii de Sus, au votat 198 pe listele permanente și 141 pe listele suplimentare, plus trei voturi cu urna mobilă.
În ambele sate, Bulzeștii de Sus și Bulzeștii de Jos, a fost prezență de cel puțin 100% – la Bulzeștii de Jos, în timp ce la Bulzeștii de Sus 92 de oameni au votat pe liste suplimentare, aproape cât cei de pe listele permanente.
Și aici lupta electorală s-a decis la aproximativ 20 de voturi, de această dată în favoarea candidatlui PNL, Paul Doru Ioan, cu 177 de voturi (53,15%) față de actualul primar PSD Mireș Șubă, cu 156 de voturi.
În Vorța, una din comunele unde în unele satele se atinsese prezență de aproape 100% duminică la ora 10, aproximativ 30% din voturile totale (735) din comună, 228 au fost pe suplimentare.
Așa s-a ajuns în Coaja la prezență de 131% și în Vorța de 108%.
În ziua votului, un reprezentant al Primăriei ne transmisese că la urne s-au prezentat persoane cu flotant, nu neapărat cunoscute localnicilor.
Candidatul PSD Flavius Eduard Benea a obținut 391 de voturi (53,19%) cu 47 mai multe decât contracandidatul PNL Radu Bureană.
Județele cu cele mai multe localități cu prezență peste 100%
La fel ca în Hunedoara, și în Mehedinți au fost 23 de sate unde prezența a fost de cel puțin 100%, cu un vârf în Husnicioara, cu prezență de 138%. Candidatul PNL, Lidia Trușcă, a avut cu peste 30 de procente (65%) peste contracandidata de la PSD.
De asemenea, în Sălaj, Timiș, Cluj și Caraș-Severin au fost cel puțin câte zece localități (nou în Olt) cu mai multe voturi decât alegători în listele inițiale.
Județul Caraș-Severin a fost cel unde AEP a dispus tipărirea celui mai mare număr de buletine de vot suplimentate (peste 3.000), în frunte cu comunele Brebu, Zorlențu Mare și Păltiniș.
Purtătorul de cuvânt al Prefecturii Caraș-Severin, Mihaela Badea, ne-a explicat că Prefectura nu a făcut decât să constate numărul de vize de reședință mare comunicat de Direcția de Evidența Persoanei și să le comunice BEJ, a cărui hotărâre este pe site-ul Prefecturii.
La Brebu, prezența la urne în satele comunei a fost de aproximativ 117%, cu un minim de 99,5% și un maxim de 124%.
Din cele 950 de persoane de pe listele inițiale de vot au votat 610, dar lor li s-au adăugat nu mai puțin de 434 de persoane pe liste suplimentare, plus alte 68 care au votat cu urna mobilă.
În centrul de comună din Brebu au fost aproape 300 de votanți pe liste suplimentare, ceea ce a dus prezența la 124,64%.
Ion Țicheriu, de la PSD s-a impus cu 610 voturi (55,05%) din voturi, față de Viorel Roșca de la PNL care a obținut 498 (44,94%).
Și la Zorlențu Mare au fost peste 430 de voturi pe liste suplimentare, 609 pe liste permanente și 99 urnă mobilă.
Chiar și în centrul de comună au votat cu flotant sau buletin provizoriu aproape 390 de oameni, care s-au adăugat celor 515 pe liste permanene și 95 cu urna mobilă, prezența ajungând la 131%.
AEP nu a comunicat încă rezultatele parțiale, ci doar procesele verbale din unele secții, care îl arată victorios pe candidatul PSD Ion Marius Ișfan în centrul de comună, cu 654 de voturi față de 327 ale contracandidatului PNL.
Localități cu (aproape) zero alegători
În timp ce în unele localități prezența la vot a răsturnat calculelor listelor inițiale, în alte locuri la urne alegătorii au putut fi numărați pe degetele de la o mână.
Cele mai mici prezențe au fost în secții de vot din județul Iași, în localități unde sunt înregistrați în acte foarte mulți cetățeni din Republica Moldova.
O mare parte dintre aceștia figurează cu adresă în localitate, dar nu locuiesc de facto acolo, după cum ne-a relatat un reprezentant al Biroului Electoral Măcărești.
În 2 dintre cele 3 secții de vot din localitate, din peste 3.000 de persoane înregistrate în listele au votat 12: 4 într-o secție (0,28% prezență) și 8 în cealaltă (0,48%).
Într-o a treia secție din Măcărești au votat totuși 290 de persoane, oameni care locuiesc efectiv în sat, procentul prezenței fiind însă și aici scăzut, sub 25%.
O situație similară a fost și la Moșna, unde prezența la vot a fost per total de doar 12,46%, din peste 6.200 de persoane înscrise în liste.
La una dintre secții au votat doar doi oameni, din 1.100 pe lista de vot, adică o prezență de 0,17%.
În județul Iași prezența la vot a fost a doua cea mai scăzută din țară, de doar 41%. Ce mai scăzută a fost la Vaslui.
În orașul Vaslui au fost aproape 30 de secții de vot cu prezență la urne de sub 5%.
În patru secții au votat mai puțin de 10 persoane în fiecare, deși în liste figurau între 1.400 și 1.700 de persoane cu drept de vot.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
