Soarta micilor instituții financiare chineze care ajută Moscova să evite sancțiunile occidentale va fi un punct important al ordinii de zi de la Summitul Grupului celor 7 (G7) din Italia, din 13-15 iunie.
Oficialii americani au spus că lupta împotriva comerțului chinezo-rus –în special furnizarea de produse cu dublă utilizare neletale, dar aplicabile militar – este o prioritate.
„Vom aborda sprijinul [Chinei] pentru baza industrială de apărare rusă”, a declarat consilierul pentru securitate națională al Casei Albe, John Kirby, pe 11 iunie.
„Vom continua să creștem costurile pentru mașina de război rusă. Și săptămâna aceasta vom anunța un set de noi sancțiuni și acțiuni de control a exporturilor cu impact.”
Oficialii occidentali nu au comentat public despre planurile de a viza băncile chineze mai mici.
Reuters a relatat însă că Statele Unite și alți membri ai blocului G7 a– Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia și Japonia – sunt pregătiți să caute soluții la această problemă în timpul întâlnirilor lor private, dar e puțin probabil să se impună sancțiuni imediate împotriva băncilor.
China a devenit un partener de top pentru Rusia de la invazia sa pe scară largă a Ucrainei.
Datele vamale chineze arătă că, în 2023, 90% din bunurile cu dublă utilizare considerate „prioritate înaltă” și folosite pentru fabricarea armelor rusești proveneau din China.
Îngrijorate că vor fi vizate de sancțiunile secundare ale SUA, marile bănci din China au început să-și limiteze tranzacțiile transfrontaliere care implică Rusia și firme rusești.
Companiile chineze care fac comerț cu Rusia au trecut în schimb către bănci mai mici sau canale de finanțare subterane care sunt greu de urmărit și au mai puțină expunere la sistemul financiar internațional.
„Dacă Statele Unite sau alte țări G7 sancționează aceste bănci, este probabil să existe o contagiune foarte limitată, iar impactul asupra băncii va fi, de asemenea, limitat, deoarece banca nu are nevoie de acces la sistemul bancar internațional”, a declarat pentru RFE/RL Tom Keatinge, directorul Centrului pentru Studii de Crimă Financiară și Securitate de la Royal United Services Institute.
Îngrijorarea cu privire la gestionarea relației dintre Rusia și China a dominat reuniunile din aprilie și mai, când miniștrii G7 s-au întâlnit în Italia pentru a încerca să creeze un front unit în această chestiune.
Acest lucru se va transfera și la următorul summit al liderilor G7, unde se așteaptă ca aceștia să abordeze o serie de probleme, de la obținerea de profituri din activele rusești înghețate în Occident pentru Ucraina până la războiul Israel-Hamas și tensiunile tot mai mari în Indo-Pacific.
În ajunul summit-ului, Statele Unite au emis noi sancțiuni care vizează sute de indivizi și companii pentru că au ajutat Moscova să eludeze blocurile occidentale privind obținerea de tehnologie cheie, inclusiv șapte companii cu sediul în China.
Ministerul chinez de Externe a răspuns deja în mod preventiv presiunii occidentale, afirmând pe 11 iunie că va lua toate măsurile necesare pentru „apărarea fermă a drepturilor și intereselor legitime ale întreprinderilor chineze”, ca răspuns la avertismentele din partea Washingtonului și a partenerilor săi cu privire la legăturile dintre băncile chineze mai mici și Rusia.
Fragment Grafic: Exporturile prioritare ale Chinei către Rusia
Statele Unite și partenerii săi au fost până acum reticenți în a urmări instituțiile financiare chineze din cauza legăturilor lor cu Rusia, în special marile bănci, deoarece sancțiunile ar putea avea efecte în economia globală și ar putea crește tensiunile dintre Beijing și Washington.
Înalți oficiali americani au declarat că Beijingul oferă Moscovei tehnologie pentru drone și rachete, imagini prin satelit, mașini-unelte și alte bunuri cu dublă utilizare.
Oficialii Trezoreriei SUA au avertizat în mod repetat instituțiile financiare din Europa, China și din alte părți că riscă sancțiuni pentru că ajută Rusia să evite sancțiunile occidentale.
În decembrie, Washingtonul a declarat că este pregătit să utilizeze sancțiuni și controale mai stricte la export pentru a reduce capacitatea Rusiei de a eluda sancțiunile.
Acele avertismente par să fi dat unele rezultate: marile bănci chineze și-au intensificat controlul asupra tranzacțiilor lor cu entități rusești și alte instituții, oprind procesarea tranzacțiilor cu unele companii.
Fluxurile comerciale dintre China și Rusia au încetinit, de asemenea, pe fondul reînnoirii avertismentelor din Occident, datele chineze pentru martie și aprilie arătând că exporturile către Rusia sunt în scădere, din cauza îngrijorărilor băncilor chineze de a fi lovite de sancțiuni secundare de la Washington.
Dar reluarea discuției la Summitul G7 indică faptul că oficialii occidentali sunt îngrijorați de faptul că unele instituții financiare chineze încă facilitează comerțul cu bunuri civile sau cu aplicații militare.
Keatinge spune că Statele Unite și partenerii săi din G7 riscă să facă amenințări goale, fără a lua măsuri concrete împotriva băncilor chineze sau a altor entități care contribuie la alimentarea efortului de război al Rusiei împotriva Ucrainei.
„Riscul este în creștere, având în vedere lipsa de acțiuni deschise din decembrie 2023”, a spus el.
„Fără acțiune, nu există niciun motiv pentru ca instituțiile financiare străine să se teamă cu adevărat de consecințe.”
Probarea sancțiunilor
Solicitările pentru o abordare mai dură a Chinei cu privire la sprijinul său pentru Rusia au scos în evidență, de asemenea, diviziuni în Occident și chiar între membrii G7.
Unii membri au relații comerciale mai strânse cu China și sunt precauți să-și pună în pericol legăturile bilaterale – iar limitarea sprijinului Beijingului pentru Rusia poate fi dificil de făcut prin sancțiuni.
Statele Unite au mai vizat băncile chineze mai mici în trecut, ca atunci când au sancționat Banca Kunlun în 2012 din diverse motive – inclusiv pentru colaborarea cu instituții iraniene.
Multe dintre băncile mici din China implicate în comerțul cu dublă utilizare nu au însă nicio expunere la sistemul financiar occidental.
În plus, China și Rusia au lucrat pentru a genera mai mult comerț folosind yuanul Chinei în loc de dolar în urma războiului din Ucraina, protejându-și economiile de orice sancțiuni ale SUA.
Agathe Demarais, de la Consiliul European pentru Relații Externe, spune că nu este clar cum intenționează țările G7 să abordeze sprijinul crescând al Chinei pentru Rusia și că orice acțiune ar fi „ineficientă dacă băncile chineze care gestionează tranzacții sensibile între Beijing și Moscova nu ar avea legături cu instrumentele financiare occidentale”.
„Impunerea sancțiunilor ineficiente au putea stimula afirmațiile false ale Chinei și Rusiei că astfel de măsuri sunt inutile”, a spus ea.
„Această enigmă ilustrează modul în care China își protejează treptat economia, care devine din ce în ce mai imună la acțiunile economice occidentale.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
