Alsu Kurmașeva, jurnalistă al RFE/RL (Radio Free Europe/Radio Liberty), cu dublă cetățenie, rusă și americană, a fost arestată în Rusia pentru încălcarea legii așa-zișilor „agenți străini” și de distribuire de informații false despre armata Rusiei. Acuzațiile s-ar putea solda cu 10 ani de închisoare.
Guvernul SUA și Biden însuși au cerut eliberarea ei imediată, spunând că acuzațiile sunt o pedeapsă pentru că Alsu și-a exercitat profesia de jurnalist.
Cu toate acestea, Departamentul de Stat al SUA nu a desemnat-o nici până acum „deținută pe nedrept”, demers a cărui principală consecință ar fi creșterea vizibilității cazului, recunoscând astfel motivarea politică a reținerii sale.
O declarație emisă de președintele National Press Club, Emily Wilkins, care însoțește scrisoarea deschisă a asociațiilor de presă și de protecție a drepturilor omului, spune că două apeluri adresate până acum lui Biden și secretarului de stat Antony Blinken, în care li se cere să acorde prioritate cazurilor de jurnaliști americani deținuți peste hotare au rămas fără răspuns.
„Avem o secțiune a Departamentului de Stat concepută pentru cazuri precum cel al lui Alsu - Biroul Trimisului Prezidențial Special pentru Afacerile Ostaticilor”, spun semnatarii scrisorii.
Pentru ca dosarul jurnalistei să fie transferat la acest departament, ea ar trebui declarată reținuă pe nedrept. „Ea îndeplinește toate criteriile. Acest lucru ar trebui să se întâmple imediat. Ar fi trebuit să se întâmple cu luni în urmă", se spune în scrisoare.
„Am ascultat cum Departamentul de Stat (...) explică că sunt alți factori care trebuie luați în considerare în afară de criterii, dar încă nu am auzit un motiv clar pentru care statul nu o poate declara reținută pe nedrept”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
Kurmașeva, care lucrează pentru Serviciul Tătar-Bașkir al RFE/RL de 25 de ani, a părăsit capitala cehă la jumătatea lui mai 2023 din cauza unei urgențe familiale în Tatarstanul ei natal.
„Guvernului îi ia prea mult timp să facă un pas înainte și să spună că detenția ei este ilegală”, se spune în scrisoarea deschisă. „Departamentul de Stat trebuie să o declare pe Alsu reținută pe nedrept”, se mai spune în scrisoarea deschisă.
Printre semnatarii scrisorii se află și organizații de supraveghere a presei și organizații profesionale precum Reporteri fără frontiere, Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, Fundația pentru Libertatea Presei, Libertatea Femeilor din Presă și Coaliția pentru Femei în Jurnalism.
Alți doi americani ținuți în custodia Rusiei - reporterul Wall Street Journal Evan Gershkovich și fostul pușcaș marin Paul Whelan - au fost amândoi desemnați ca „deținuți pe nedrept” de către Departamentul de Stat.
Gershkovich a fost judecat pe 26 iunie în orașul rus Ekaterinburg, după arestarea sa în martie 2023, sub acuzația de spionaj pe care el, angajatorul său și autoritățile americane le-au respins vehement și au spus că sunt motivate politic.
Un raport al Amnesty International arată că autoritățile rusești refuză sistematic să le acorde criticilor puterii de la Kremlin, aflați în pușcăriile din Rusia, dreptul de a lua legătura cu familiile lor. Printre ei se află și Alsu Kurmașeva, care are diabet și căreia autoritățile ruse refuză să-i trimită medicamentele.
Jurnalistei i s-a refuzat orice vizită a soțului sau copiilor ei, încă de la arestarea ei în Kazan, Republica Tatarstan, în octombrie 2023.
Alsu locuiește cu soțul și copiii ei la Praga, Republica Cehă. Ea a mers în Rusia în mai 2023 pentru a avea grijă de mama ei, grav bolnavă și a fost reținută pe aeroport, în timp ce-și aștepta zborul de întoarcere pe aeroportul din Kazan.
Autoritățile au împiedicat-o să urce în avionul care ar fi dus-o înapoi acasă, i-au dat o amendă pentru că nu și-a înregistrat dubla naționalitate (o cerință legală în Rusia) și i-au confiscat pașapoartele rusesc și american și telefonul mobil.
După cinci luni de așteptare a unei decizii, jurnalista a fost amendată cu 10.000 de ruble (112 dolari) pentru că nu și-a înregistrat pașaportul american la autoritățile ruse.
Neputând părăsi Rusia fără documentele de călătorie, Kurmașeva a fost arestată din nou pe 18 octombrie și acuzată că nu s-a autodenunțat și nu s-a înregistrat ca „agent străin”., potrivit noii legislații rusești, adoptate după ce Rusia a invadat Ucraina, pe 24 februarie 2022.
Două luni mai târziu, ea a fost acuzată, potrivit aceleiași legi a agentului străin, de răspândirea de informații false despre armata rusă, pentru că „colectează în mod intenționat informații în domeniul activităților militare, militaro-tehnice ale Federației Ruse care ar putea fi utilizate împotriva securității Federației Ruse”.
În special, această legislație se aplică în mod specific informațiilor deschise. În caz contrar s-ar aplica acuzațiile legate de spionaj și înaltă trădare.
Alsu Kurmașeva a devenit, astfel, prima persoană acuzată de această „crimă”, care se pedepsește cu până la cinci ani de închisoare.
În decembrie 2023, ea a fost acuzată suplimentar de „diseminarea publică a informațiilor false cu bună știință despre utilizarea forțelor armate ruse în străinătate”, pedepsită cu până la zece ani de închisoare.
Pe 31 mai 2024, detenția i-a fost prelungită până pe 5 august 2024. Pe 18 iunie, judecătorul Rizvan Iusupov a menținut decizia instanței din capitala Tatarstanului, Kazan, de a prelungi arestul preventiv până pe cel puțin 5 august.
În timpul ultimei audieri din 31 mai, Kurmașeva a spus că sănătatea ei s-a deteriorat și că are nevoie de o intervenție chirurgicală.
Autoritățile i-au refuzat lui Alsu orice contact, inclusiv apeluri telefonice și vizite, cu familia ei. Nu au permis nici vizita reprezentantului consular al SUA.
