Pe 15 iulie, copilul a fost adus la Spitalul din Timișoara de către părinții lui. Avea febră. Medicii de acolo l-au trimis acasă, unde starea copilului s-a înrăutățit.
Câteva ore mai târziu, acesta a ajuns din nou la spital, unde a murit.
Medicii au spus că a murit din cauza grave boli infecțioase – purpura fulminans – o afecțiune medicală rară și gravă, care se manifestă prin formarea de pete purpurii pe piele din cauza sângerărilor.
Polițiștii au deschis un dosar penal în care fac cercetări pentru infracțiunea de ucidere din culpă, după cum a relatat presa locală.
Familia copilului și alți părinți au spus că nu vor ca altor copii să li se întâmple la fel.
În lipsa unor prevederi clare a legii malpraxisului, părinții lui Ayan își pot căuta câțiva ani dreptatea prin instanțe, atât cât durează, de regulă, un proces.
Un proiect nou pentru o lege a malpraxisului se află la Ministerul Sănătății de la începutul anului.
Președintele Colegiului Medicilor din România (CMR), Daniel Coriu, spune pentru Europa Liberă că legea malpraxisului este, de fapt, blocată la grupul de lucru de la Ministerul Sănătății.
Ministerul Sănătății nu a mai convocat deloc grupul de lucru special constituit pentru proiectul legii malpraxisului, arată Daniel Coriu, președintele CMR pentru Europa Liberă.
„Din păcate, acest grup de lucru de la Ministerul Sănătății a avut numai două întâlniri la începutul anului, în luna ianuarie, după care nu s-a mai întâmplat absolut nimic. Ăsta e stadiul a ceea ce se întâmplă cu legea malpraxisului. În general, când vrei să blochezi ceva, faci un grup de lucru care nu funcționează”, spune Daniel Coriu.
Președintele Colegiului Medicilor mai spune că actuala legea privind malpraxisul este o lege veche, care nu mai răspunde necesităților actuale.
„Nu a răspuns niciodată. A fost o lege care de la început a fost născută să fie o lege nefuncțională pentru că nu satisface nici nevoile noastre, ale doctorilor, care plătim niște polițe de malpraxis și nici nevoile pacienților. Adică acei pacienți care sunt victime ale unui act medical greșit nu pot primi compensații financiare. Aici este problema. Din nefericire, politicienii nu își asumă această lege”, spune Daniel Coriu.
CMR a propus un proiect de lege nou pentru malpraxis, prin care propune ca, în caz de greșeală medicală, pacienții și doctorii să încerce să ajungă la o înțelegere.
„În primul rând, ne uităm la ce se întâmplă în restul Europei sau în țările civilizate, acolo nu se ajunge în fața judecătorului. Dacă avem o greșeală medicală, nu se rezolvă în fața judecătorului. Este așa numita rezolvare amiabilă și aici venim noi cu noutatea, cu o înțelegere amiabilă între părți, adică cele trei părți medicul, pacientul și asigurator, pentru că asiguratorul este clar o parte din acest proces”, spune Daniel Coriu.
Proiectul medicilor prevede că, dacă nu se ajunge la o înțelegere amiabilă, pacientul își va căuta dreptatea în instanța de judecată.
„Sigur că se va merge în instanța civilă atunci când nu se ajunge la o rezolvare amiabilă. Dar noi am găsit un mecanism prin care acest proces civil să se deruleze foarte repede, undeva la un an de zile, maxim un an. Acum procesele durează ani de zile, un proces durează 7-10 ani până se prescrie”, spune Daniel Coriu.
CMR propune înființarea unui corp al experților medicali independenți.
„Pentru că una din problemele actuale este faptul că decizia de malpraxis este dată de medicii legiști. Și aici un lucru care este discutabil este că nu poate să existe o supraspecialitate care să cunoască absolut totul despre medicină. Normal este ca diagnosticul de malpraxis să fie dat tot de un coleg din aceeași specialitate. Și noi dorim să înființăm acest corp al experților medicali, pe modelul cunoscut, pentru că fiecare profesie are un corp al experților, și în construcții, și în contabilitate ș.a.m.d. Prin acest corp de experți înseamnă că se pot derula foarte rapid cazurile de malpraxis”, spune Daniel Coriu.
În aceeași lege, medicii vor să schimbe polița de asigurare, pentru care plătesc obligatoriu, anual, în jur de 50 de euro, dar care nu acoperă mare lucru.
„Ceea ce dorim foarte mult este să schimbăm polița de malpraxis, adică ne dorim ca polița să fie curată, să nu mai aibă tot felul de clauze de excludere, cum se întâmplă astăzi. Deci astăzi o poliță e aproape nulă. De exemplu, în timpul pandemiei de Covid, asiguratorii au spus că infecția Covid este clauză de excludere. Deci practic aveai o poliță care era un act formal, fără nicio valoare juridică”, mai spune Daniel Coriu.
Șeful CMR susține delimitarea mai clară a culpei penale de culpa profesională: „adică până unde este culpă profesională și când începe culpa penală. Suntem singura țară din lumea civilizată unde medicul este anchetat de poliție pentru o greșeală medicală”.
„Greșeala este ceva care s-a întâmplat fără voia medicului. De exemplu, ai făcut un vaccin și pacientul face anafilaxie. Și, doamne ferește, se întâmplă o dramă. Aceste lucruri trebuiesc cumva foarte bine delimitate, pentru că nu poți spune că a fost omor din culpă. Iar dacă menținem același cadru legislativ ca acum nu vom face altceva decât să întărim medicina defensivă, adică medicii nu-și mai asuma responsabilitatea actului medical”, arată Daniel Coriu.
În prezent, cazurile de malpraxis sunt durează ani de zile.
Europa Liberă a relatat pe larg despre cazurile de malpraxis:
Ce propune Colegiul Medicilor în privința conținutului poliței de malpraxis:
- despăgubirea pacienților de către asigurători, astfel încât medicii să își poată exercita profesia;
- eliminarea clauzelor de excludere existente în prezent – pe care le acordă instanțele chiar dacă greșeala medicală e evidentă;
- despăgubirile morale să fie incluse în polița de malpraxis.
Ministrul Alexandru Rafila vorbește de polițe prea mari pentru medici
Europa Liberă a solicitat Ministerului și ministrului Sănătății agenda grupului de lucru și în ce stadiu e legea malpraxisului, dar până la publicarea acestui articol nu am primit un răspuns.
Pe 14 iulie, la Bistrița, ministrul Alexandru Rafila declara că noua lege a malpraxisului nu ar trebui „să fie legată de interesul companiilor de asigurări".
Ministrul a spus atunci că propunerile venite din partea medicilor și a unor parlamentari se focalizează pe dezincriminarea actului medical şi plata de către personalul sanitar a unor prime de asigurare care vor deveni împovărătoare.
„Eu nu cred că asta este soluţia, să plătească un medic între 1.000 şi 1.500 de euro pe an prima de asigurare pentru malpraxis, ca să fie exonerat de răspundere penală. Care nu poate, de fapt, să îl exonereze, pentru că orice om din ţara asta are dreptul să îşi facă o plângere penală, chiar dacă în legea malpraxisului scrie ceva sau scrie altceva Este dreptul lui constituţional, nu poţi să i-l iei”, a declarat Alexandru Rafila.
Președintele Colegiului Medicilor din România spune că prin proiectul propus de ei, medicii nu au înaintat vreo sumă pentru polița de asigurare, ci schimbarea condițiilor.
„Eu nu știu unde are domnia sa aceste sume. Noi nu avem asemenea informații. Dânsul fiind făcând parte din Guvern, poate să vină cu o lege care să dea un plafon. E foarte bine că se gândește la binele colegilor, dar poate să reglementeze legal și să plafoneze polițele”, spune Daniel Coriu.
Câți medici au fost reclamați în 2023
- În 2023, 319 de medici au fost reclamați la colegiile teritoriale ale medicilor;
- Cei mai mulți medici reclamați au fost medicii din chirugie generală – 37, apoi medicii de medicină ATI – 36;
- Comisia Superioară de Disciplină a CMR a decis ca dintre cei reclamați - 17 medici să primească mustrare, 18 medici să primească avertisment, 3 medici vot de blam, 2 medici să aibă interdicție de a profesa pentru 6 luni, respectiv un an, iar un medic să primească amendă de 1.000 de lei. Ceilalți medici au fost nesancționați;
- În ultimii 10 ani, Colegiul Medicilor a retras 7 avize de liberă practică pentru malpraxis.
Cum e Legea malpraxisului în alte țări europene
Franța - În 2002, Parlamentul a adoptat Legea malpraxisului, prin care despăgubirea pacientului în instanță se face pe baza regulilor dreptului civil și numai dacă este dovedită existența unei culpe a medicului sau spitalului (adică a unui delict). Legea prevede și posibilitatea concilierii extrajudiciare, precum și un sistem particular de compensare, printr-un organism special.
Malpraxisul medical este considerat „orice faptă, săvârșită de îngrijitor, care a produs prejudicii anormale în ceea ce privește evoluția previzibilă a stării de sănătate a pacientului”.
În cazurile ajunse în instanță, eroarea medicală e analizată din perspectiva unei greșeli potențiale cauzate de neglijență, imprudență, nepricepere sau lipsă de diligență. Dacă se constată că au existat încălcări ale unor norme legale sau o culpă profesională, eroarea va fi considerată malpraxis și poate avea implicații penale.
Germania - Malpraxisul este definit ca „prejudiciul adus sănătății unui pacient din cauza lipsei de atenție sau precauție și contrar regulilor general acceptate ale medicinei”.
Prin Legea malpraxisului, în spitale există comisii de arbritraj/mediere sau comisii de experți. Acestea dau o soluție rapidă pentru reclamațiile făcute de pacienți cu privire la fundamentarea reclamației, dar nu dau nivelul despăgubirilor.
În cazul în care nu sunt mulțumiți, pacienții merg în justiție, iar instanța poate propune chiar și o mediere extrajudiciară între pacient și medic.
Marea Britanie - Adoptată în 2005, Legea malpraxisului prevede, prin Litigation Authority, o mediere între medic și pacient, acesta din urmă putând primi o sumă nu foarte importantă de bani. Cine e nemulțumit de mediere poate deschide un proces judiciar.
În Finlanda, Danemarca și Suedia, Legile malpraxisului prevăd despăgubiri numai pentru acele leziuni provocate unui pacient care puteau fi evitate de către un specialist experimentat. Cazurile sunt rezolvate de o comisie administrativă sau de o instanță specială pentru pacienți, care stabilește o compensație. Cazurile ajunse în instanță în cele trei țări nu sunt numeroase.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
