Linkuri accesibilitate

Kievul vrea să deschidă coridoare umanitare pentru civilii ruși evacuați din Kursk


Persoanele strămutate din zona în care se dau luptele primesc ajutor umanitar la un punct de distribuție al Crucii Roșii Ruse din regiunea Kursk, Rusia, 15 august 2024.
Persoanele strămutate din zona în care se dau luptele primesc ajutor umanitar la un punct de distribuție al Crucii Roșii Ruse din regiunea Kursk, Rusia, 15 august 2024.

Kievul nu va crea tabere speciale pentru civilii ruși care doresc să plece în timpul incursiunii ucrainene în regiunile rusești Kursk și Belgorod, a declarat comisarul ucrainean pentru drepturile omului, Dmitro Lubineț, pentru Serviciul Ucrainean RFE/RL pe 16 august.

În schimb, va deschide coridoare umanitare pentru cei care vor să plece fie spre Federația Rusă, fie către teritoriul Ucrainei independente

Guvernul ucrainean a declarat că înaintarea sa în Kursk și Belgorod are menirea de a stabili o „zonă de securitate” în interiorul Rusiei pentru a pune capăt atacurilor neîncetate ale armatei ruse din cele două regiuni de la granița cu Ucraina, care vizează instalațiile civile și de infrastructură ucrainene.

Lubineț a spus că nu a avut în vedere nicio amenințare la adresa securității populației civile din regiunea rusă de pe teritoriul Ucrainei și că consideră că numărul civililor dispuși să plece în Ucraina va fi limitat.

„Nu ne așteptăm să fie un număr mare de oameni dornici să vină la noi, dacă este cazul. Dar cu siguranță nu sunt îngrijorat de faptul că va fi periculos pentru populația civilă din regiunea Kursk. Oferim fiecărui rezident din Kursk opțiunea de a evacua din acest teritoriu dacă dorește”, a spus Lubineț.

În schimb, el a anunțat că Ucraina „va deschide coridoare umanitare. Fie către teritoriul controlat de Federația Rusă, fie către teritoriul Ucrainei independente. Ar trebui să fie alegerea personală a oricărui cetățean care se află în prezent acolo dintre civili. Cu siguranță nu vom încălca drepturile lor”.

Lubineț a spus că armata ucraineană respectă cu strictețe obligațiile stipulate de Convențiile de la Geneva și de la Haga.

Rusia acuză NATO și Occidentul

Forțele ucrainene au preluat controlul deplin asupra orașului Suja din regiunea rusească Kursk, a anunțat președintele Volodimir Zelenski pe 15 august. El a spus că armata ucraineană a instalat o administrație militară.

Kremlinul spune că Ucraina nu ar fi intrat pe teritoriul Rusiei fără acordul SUA și al aliaților occidentali.

Un consilier influent al președintelui rus Vladimir Putin a declarat vineri, 16 august, că Occidentul și alianța NATO condusă de SUA au fost direct implicate în planificarea atacului surpriză al Ucrainei asupra regiunii Kursk din Rusia.

Statele Unite și puterile occidentale au transmis că Ucraina nu a anunțat în prealabil și că Washingtonul nu a fost implicat, deși armamentul furnizat de Marea Britanie și SUA a fost folosit pe teritoriul rusesc.

Consilierul de la Kremlin, Nikolai Patrușev, a respins afirmațiile occidentale.

„Operațiunea din regiunea Kursk a fost, de asemenea, planificată cu participarea NATO și a serviciilor speciale occidentale [...] Fără participarea și sprijinul lor direct, Kievul nu s-ar fi aventurat pe teritoriul rusesc”, a spus el, fără a oferi dovezi.

Centru administrativ important, Suja este cea mai mare localitate capturată de Ucraina de la începutul incursiunii sale în Rusia, pe 6 august.

Zelenski nu a oferit detalii despre rolul administrației militare în oraș, dar în declarații anterioare a spus că Ucraina va distribui locuitorilor ajutoare, din cauza situației umanitare îngrijorătoare din regiunea Kursk.

Comandantul militar al Ucrainei, general-colonelul Oleksandr Sîrski, spune că administrație militară creată pentru zonele din regiunea Kursk controlate de forțele ucrainene are scopul de a asigura ordinea și siguranța civililor.

Sîrski mai susține că Ucraina controlează acum 82 de localități din regiunea rusă și aproximativ 1.150 de kilometri pătrați de teritoriu.

Ministerul Apărării de la Moscova a declarat pe 15 august că forțele ruse ar fi recâștigat controlul asupra localității Krupeț din regiunea Kursk. Este prima declarație a Rusiei despre recucerirea unei localități de la începutul incursiunii ucrainene.

Ucraina spune că este pregătită să primească refugiați ruși din Kursk
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:37 0:00

Oficiali ruși din regiunea Kursk au ordonat mai devreme în aceeași zi evacuarea obligatorie a civililor din întregul raion Glușkov, situat la granița cu Ucraina și apropiat de raionul Suja.

Anunțând măsura, guvernatorul interimar al regiunii Kursk, Aleksei Smirnov, a cerut localnicilor într-o postare pe Telegram să „trateze situația actuală cu înțelegere și să urmeze toate recomandările organelor de securitate și ale autorităților locale”.

Încă 100 de soldați ruși capturați de armata ucraineană

O sursă din Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat serviciului ucrainean al Europei Libere că Ucraina a mai capturat pe 14 august peste 100 de soldați ruși, în regiunea Kursk, dar afirmația nu a putut fi verificată din surse independente.

„Acesta este rezultatul unei operațiuni speciale desfășurate de militarii SBU”, a declarat sursa despre presupusa luare de prizonieri în ziua precedentă.

Un canal Telegram afiliat ministerului Apărării din Ucraina a relatat că „peste 100 de ruși” s-au predat pe 14 august, după ce ar fi fost „abandonați de comandanții lor”. Nu este limpede dacă este vorba despre același grup de soldați ruși.

Rusia a declarat stare de urgență federală pentru regiunea Kursk și stare de urgență regională pentru regiunea vecină Belgorod. Moscova a anunțat, de asemenea, o „operațiune antiteroristă” în regiunile Kursk, Belgorod și Briansk.

La sfârșitul zilei de 14 august, armata Ucrainei a confirmat că a lansat atacuri cu drone, țintind patru aerodromuri din regiunile Voronej, Kursk și Nijnii Novgorod din Rusia și a spus că a provocat daune considerabile.

Anterior, o sursă din SBU a spus serviciului ucrainean al Europei Libere că a fost cel mai mare atac asupra aerodromurilor rusești de când Moscova a început invazia la scară largă în Ucraina, în februarie 2022.

Continuă atacurile rusești asupra Ucrainei

De cealaltă parte, loviturile rusești au provocat moartea a cinci civili în trei regiuni din sudul şi estul Ucrainei, au anunţat joi autorităţile ucrainene, potrivit AFP.

Astfel, două persoane şi-au pierdut viaţa în timpul unui atac aerian în regiunea Harkov şi o alta într-un tir de artilerie în regiunea estică Doneţk.

În regiunea Herson , un bărbat a murit în urma unui atac cu dronă şi un altul a decedat în timpul nopţii la spital după ce fusese rănit cu o zi înainte într-un alt atac, au adăugat aceleaşi surse.

Potrivit comandantului armatei ucrainene Oleksandr Sîrski, situaţia de pe fronturile de est şi de sud rămâne „dificilă, dar sub control”.

Pe rețeaua Telegram, administraţia oraşului ucrainean Pokrovsk i-a îndemnat cu toate acestea joi pe locuitori, „în special familiile cu copii”, să evacueze până nu este prea târziu, subliniind că inamicul avansează „într-un ritm rapid”.

Moscova a revendicat joi capturarea satului Ivanivka, la circa 15 kilometri de Pokrovsk, un important nod logistic.

Articol redactat cu informații oferite de Current Time și de Serviciului Ucrainean al Europei Libere.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI

  • 16x9 Image

    Adrian Ardelean

    S-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2023. A intrat în presă în 2002 și s-a format că jurnalist la BBC World Service Romania. A lucrat mai apoi atât pentru posturi de radio și televiziune naționale ca Europa FM, Digi24, cât și pentru posturi de radio și televiziune regionale ca Transilvania LIVE, Radio Romania Cluj sau EBS Radio Cluj. Experiența lui include producerea și prezentarea de emisiuni live, jurnale de știri, dar și realizarea de analize, reportaje și documentare pe subiecte ce țin de actualitatea în economie, administrație și societate.

  • 16x9 Image

    Dora Vulcan

    Dora Vulcan este Senior Correspondent și s-a alăturat echipei Europa Liberă în ianuarie 2020. A intrat în presă în 1992 ca reporter de politică internă la România liberă. A devenit apoi jurnalist de investigații specializat în Justiție, preocupat de ingerința politicului în anchetele penale. În paralel, Dora a fost și stringer BBC. A scris la Revista „22” despre plagiatele din mediul universitar, a acoperit domeniul politic la Reporter Global (partener The Economist în România) și a fost editor coordonator la departamentul Social al agenției Mediafax. A fost consultant pentru filmul „De ce eu?”, despre moartea suspectă a procurorului Cristian Panait, o tragedie cu implicații politice care a marcat anii 2000.  

XS
SM
MD
LG