„Dacă astăzi, mâine şi sâmbătă contăm pe o vreme deosebit de caldă – vineri vom înregistra cea mai călduroasă zi din această săptămână, 33-34 de grade Celsius în sudul extrem (…), chiar şi sâmbătă, 26-33 de grade în sudul ţării – situaţia se va schimba începând de duminică, când de la 34 de grade, practic o prăbuşire a regimului de temperaturi, [ajungem] la cel mult 15 în regiunile intracarpatice, posibil doar 22 în partea de sud-est a ţării”, a spus Mateescu, citată de News.ro.
Șefa ANM a explicat că modificarea bruscă a temperaturilor are ca primă consecință fenomene meteo extreme. „Un schimb de masă de aer foarte rece pe un fond preexistent de masă de aer foarte cald înseamnă fenomene meteorologice extreme care impun o atenţie deosebită în intervalul următor”, a declarat Mateescu.
ANM va emite, vineri, o alertă meteorologică generală, la început pentru partea de vest, nord-vest a ţării, fiind aşteptate manifestări de instabilitate atmosferică.
„Administraţia Naţională de Meteorologie, pe baza următoarelor date din această noapte, de la ora 00 şi de mâine dimineaţă, de la ora 06, la ora 10, în cadrul Consiliului de Prognoză, va emite o alertă meteorologică generală, la început pentru partea de vest, nord-vest a ţării, mă refer aici la Banat, Crişana, Maramureş şi vestul Transilvaniei.
Pentru că activitatea ciclonică în Mediterana este una foarte intensă şi vorbim de manifestări de instabilitate atmosferică deosebită în această parte a ţării, la început în partea de vest, nord-vest, probabil, cu siguranţă un Cod galben, având în vedere cantităţile de precipitaţii prognozate la acest moment, de până la 30-40 de litri pe metru pătrat, după care, începând de duminică şi până luni, aici contăm pe un vârf în ceea ce priveşte acest episod de vreme instabilă, deosebit de accentuat, să avem zone în ţară de Cod galben, posibil în toată ţara, şi chiar şi areale de Cod portocaliu”, a spus Elena Mateescu.
Joi, la intrarea în ţară, Dunărea avea un debit de 6.800 de metri cubi pe secundă, iar vârful viiturii va fi atins în 2-3 octombrie, când se va înregistra un debit de 7.500 de metri cubi pe secundă, a spus directorul general al Administraţiei Naţionale Apele Române, Sorin Lucaci.
Lucaci a adăugat că acest debit al Dunării, cumulat cu ploile anunţate în zilele următoare, ar ajunge la 9.500 de metri cubi pe secundă.
El a explicat că problemele pot apărea în cazul în care se va înregistra un debit peste 13.500 de metri cubi.
Cele mai mari cantităţi de precipitaţii, de peste 60 de litri pe metru pătrat, sunt aşteptate în Oltenia, Muntenia, Carpaţii Meridionali şi de Curbură.
„Cele mai mari cantităţi, de 60-80 de litri pe metru pătrat, posibil peste 90 de litri pe metru pătrat, le aşteptăm, aşa cum arată datele de azi, în Oltenia, în Muntenia, în Carpaţii Meridionali şi de Curbură. Cu siguranţă, mâine dimineaţă, în funcţie de ultimele informaţii, vom interveni conform datelor, astfel încât dacă există o probabilitate foarte mare de a avea cantităţi care să depăşească pe secvenţe scurte de timp sau prin acumulare în ultimele 24 de ore, valori de peste 100 de litri pe metru pătrat, fie să dublăm avertizarea generală de avertizări meteorologice de Cod roşu de tip nowcasting, fie un Cod roşu de la început dacă aria în care anticipăm aceste cantităţi este una destul de extinsă şi mă refer aici la zone din Oltenia şi Muntenia în mod deosebit şi zona Carpaţilor Meridionali şi de Curbură”, a transmis directorul ANM.
Secretarul de stat Raed Arafat a spus că au fost trimise forțe suplimentare în judeţele Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Olt şi Teleorman și a cerut autorităților locale să informeze populația cu privire la riscurile potenţiale şi pentru o eventuală evacuare.
Cei trei au susținut o conferință de presă comună la finalul ședinței convocate de premierul Marcel Ciolacu pentru stabilirea măsurilor de protecţie a populaţiei, în contextul avertizărilor meteorologice.
