Linkuri accesibilitate

Vladimir Putin găzduieşte Summitul BRICS în Rusia. Participă și președintele Iranului


Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că nu va renunța la cele patru regiuni ocupate din Ucraina chiar dacă nu le controlează în totalitate.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a declarat că nu va renunța la cele patru regiuni ocupate din Ucraina chiar dacă nu le controlează în totalitate.

Rusia găzduiește summitul BRICS în perioada 22-24 octombrie, la Kazan, și vrea să arate puterea în creştere a lumii non-occidentale. Partenerii Moscovei, care vor participa la summit, îl îndeamnă pe preşedintele Vladimir Putin să găsească o modalitate de a pune capăt războiului din Ucraina, relatează Reuters.

La summitul găzduit de Moscova participă China, India, Brazilia şi lumea arabă - printre care și Iranul.

Grupul BRICS reprezintă acum 45% din populaţia lumii şi 35% din economia sa, pe baza parităţii puterii de cumpărare, deşi China reprezintă peste jumătate din puterea sa economică.

Vladimir Putin a declarat că „BRICS nu se pune în opoziţie cu nimeni” şi că „schimbarea motoarelor creşterii globale a fost pur şi simplu un fapt”, scrie Reuters.

„Aceasta este o asociaţie de state care lucrează împreună pe baza unor valori comune, o viziune comună asupra dezvoltării şi, cel mai important, principiul luării în considerare a intereselor celuilalt”, a spus el.

Vladimir Putin, care a ordonat trupe să intre în Ucraina în 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei, a fost întrebat despre perspectivele unui încetare a focului în Ucraina.

Răspunsul lui Putin a fost, pe scurt, că Moscova nu va schimba cele patru regiuni din estul Ucrainei despre care spune că fac parte acum din Rusia, chiar dacă unele dintre ele rămân în afara controlului său şi că doreşte ca interesele sale de securitate pe termen lung să fie luate în considerare.

Două surse ruse au spus că, deşi la Moscova se vorbeşte din ce în ce mai mult despre un posibil acord de încetare a focului, nu a fost încă nimic concret - şi că lumea aşteaptă rezultatul alegerilor prezidenţiale din 5 noiembrie din Statele Unite.

Rusia, care avansează, controlează aproximativ o cincime din Ucraina, inclusiv Crimeea pe care a confiscat-o şi a anexat-o unilateral în 2014, aproximativ 80% din Donbas - o zonă de cărbune şi oţel care cuprinde regiunile Doneţk şi Lugansk - şi peste 70% din regiunile Zaporojie şi Herson.

Putin a spus că Occidentul şi-a dat seama acum că Rusia va fi învingătoare, dar că este deschis la discuţii bazate pe proiectele de acorduri de încetare a focului încheiate la Istanbul în aprilie 2022.

În ajunul summitului BRICS, Putin s-a întâlnit cu preşedintele Emiratelor Arabe Unite, şeicul Mohammed bin Zayed Al Nahyan, pentru discuţii informale care au durat până la miezul nopţii la reşedinţa sa Novo-Ogaryovo din afara Moscovei.

De ce e important summitul BRICS

Prin găzduirea summitului BRICS, președintele rus Vladimir Putin încearcă să semnaleze Occidentului că Moscova nu este izolată pe scena mondială.

Vladimir Putin va transmite acest mesaj liderilor care vin la Kazan în perioada 22-24 octombrie.

BRICS include noi țări precum Egipt, Etiopia, Iran și Emiratele Arabe Unite, precum și membri mai vechi - Brazilia, Rusia, India, China și Africa de Sud.

„BRICS are din nou aer proaspăt în plămâni, în parte și pentru că Occidentul și organizațiile sale se confruntă cu dezordinea”, a declarat pentru RFE/RL Carlos Solar, senior membru la Royal United Services Institute, un think tank din Londra.

„Ideea este că lumea se schimbă și ceea ce se va întâmpla în continuare pentru finanțele și dreptul internațional ar putea defini care regiuni ale lumii vor fi cele mai importante în deceniile următoare”.

De asemenea, summitul din acest an ar putea să pregătească terenul pentru extinderea ulterioară, iar Putin a invitat peste 20 de alte țări care au solicitat sau iau în considerare aderarea la BRIC, printre care Azerbaidjan, Belarus, Turcia și Mongolia.

El va avea și întâlniri bilaterale cu alți șefi de stat aflați în vizită la Kazan, inclusiv cu liderul chinez Xi Jinping, care urmăreșe și el să crească BRICS ca parte a strategiei mai ample a Beijingului de a se poziționa ca lider pentru țările în curs de dezvoltare - așa numitul Sud Global.

„Putin [a] spus în mod explicit că BRICS vorbește în numele Sudului Global. Acesta este un argument pe care l-a formulat și China”, a declarat Stewart Patrick, senior membru la Carnegie Endowment for International Peace, pentru RFE/RL.

„Pentru China, ca și pentru Rusia, speranța este că BRICS-ul extins va fi un vehicul pentru a contesta ordinea internațională dominată de Occident și în special dominația Statelor Unite”.

De ce doresc țările să se alăture BRICS?

Membrii BRICS au făcut din această organizație o grupare incomodă, dar este în creștere în ciuda perturbărilor geopolitice precum războiul Rusiei în Ucraina și a unei rivalități din ce în ce mai intense între China și Statele Unite.

După cum explică expertul Carlos Solar, interesul pentru aderarea la BRICS a crescut, multe țări în curs de dezvoltare văzând gruparea ca un vehicul util pentru căutarea unui echilibru geopolitic în anii următori.

„Sunt multe țări în BRICS – precum China, Rusia, India și Brazilia – cu ambiții globale”, a spus el.

„Dar pentru alte țări care se alătură sau solicită să se alăture, este vorba de a avea diferite opțiuni și de a nu-și pune toate ouăle într-un singur coș”.

Solar a mai spus că acest lucru poate fi văzut chiar și în țări precum Brazilia și India, care sunt membri cheie ai BRICS, cu toate că acestea mențin legături puternice și apartenența la grupări și organisme politice conduse de Occident.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Andreea Ofițeru

    Andreea Ofițeru s-a alăturat echipei Europa Liberă România în ianuarie 2021, ca Senior Correspondent. Lucrează în presă din 2001, iar primele articole le-a publicat în România Liberă. Aici a scris pe teme legate de protecția copiilor, educație, mediu și social. De-a lungul timpului, a mai lucrat în redacțiile Adevărul, Digi24, Gândul, HotNews.ro, unde a documentat subiecte legate de învățământul din România și de actualitate. 

    A scris știri, interviuri, reportaje și anchete. A participat la mai multe proiecte printre care și conceperea primului supliment dedicat exclusiv subiectelor despre școală: Educație&Școală.  

    A fost bursieră Voice Of America/Washington DC, într-un program dedicat jurnaliștilor din Europa de Est.

XS
SM
MD
LG