Instanţa a fost sesizată de 107 ONG-uri, media şi membri ai societăţii civile din Rusia.
Pentru CEDO, „legislaţia în prezent în vigoare este una care stigmatizează, e înşelătoare şi aplicată prea extins şi imprevizibil”.
Curtea a estimat, de asemenea, că „această legislaţie are drept scop să pedepsească şi să intimideze mai degrabă decât să răspundă unei nevoi de transparenţă sau unor imperative legitime de securitate naţionale".
CEDO a ajuns la concluzia că principiile libertăţii de expresie, libertăţii de asociere şi dreptului la respectarea vieţii private şi familiale au fost violate de această lege în cazurile persoanelor fizice reclamante.
Rusia a fost exclusă în martie 2022 din CEDO după invadarea Ucrainei, însă deciziile Curţii vor continua să fie impuse ţării pentru fapte anterioare acestei date.
Printre zecile de reclamanţi se află Memorial International, Centrul pentru drepturile omului Memorial, Radio Free Europe/Radio Liberty, jurnalişti, precum şi apărători ai drepturilor omului, militanţi ecologişti şi observatori electorali.
Ei au atacat această legislaţie care îi constrângea să se declare drept „agenţi străini”, ceea ce avea drept consecinţă inspecţii, amenzi şi restricţii asupra activităţilor lor.
„Obligaţiile de a menţiona eticheta de «agenţi străini» au fost extinse de-a lungul timpului pentru a se aplica şi în cazul conturilor de pe reţelele sociale, site-urilor de internet şi, în cele din urmă, tuturor comunicaţiilor (...)”, a reamintit Curtea.
Reclamanţii au atras atenţia şi asupra poverii financiare şi administrative importante impuse de această legislaţie, care a dus la desfiinţarea anumitor ONG-uri, între care Memorial International şi Centrul pentru drepturile omului Memorial.
În decizia sa, CEDO a evocat „sancţiuni în mod manifest disproporţionate, inclusiv amenzi arbitrare sau chiar desfiinţarea” şi a estimat că „astfel de restricţii au un efect disuasiv asupra discursului public şi asupra angajamentului civic”.
„Ele creează un climat de suspiciune şi de neîncredere faţă de vocile independente şi subminează chiar fundamentele unei societăţi democratice", potrivit CEDO.
Cei 107 reclamanţi au argumentat că această legislaţie se înscrie în cadrul unei campanii sistematice îndreptate împotriva organizaţiile de apărare a drepturilor omului şi a media critice faţă de putere.
Curtea a mai estimat că regimul legal „a devenit considerabil mai restrictiv după 2022, afectând un număr mult mai important de ONG-uri, de media şi de indivizi şi îndepărtându-se încă şi mai mult de normele Convenţie”.
CEDO s-a aplecat deja asupra legii ruse privind „agenţii străini", sesizată de 73 de ONG-uri ruse între care şi Memorial, principala organizaţie care militează pentru apărarea libertăţilor în Rusia.
Într-un verdict din iunie 2022, judecătorii europeni au estimat în unanimitate că legea rusă din 2012 încalcă dispoziţiile Convenţiei Europene a Drepturilor Omului referitoare la libertatea de expresie şi libertatea de adunare şi asociere.
Curtea subliniază că această lege face să atârne asupra ONG-urilor „exigenţe extraordinare în materie de audit, de declarare şi de afişare şi riscul unor amenzi grele" şi „nu este necesară într-o societate democratică".
Camera inferioară a Parlamentului rus, Duma de Stat, a adoptat în 2022 mai multe amendamente care i-ar permite Rusiei să nu mai aplice deciziile CEDO adoptate după excluderea sa din Consiliul Europei, notează AFP.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
