La finalul primelor 24 de ore de la anunțul administrației americane privind negocierile purtate de președintele Donald Trump cu cel rus, Vladimir Putin, privind soarta războiului din Ucraina, președintele interimar Ilie Bolojan le promite conaționalilor că România „va fi bine reprezentată pe plan extern, cu demnitate și seriozitate.”
„Ceea ce va prima va fi interesul națiunii noastre, astfel încât fiecare cetățean să simtă că este protejat și apărat”, a spus președintele interimar Ilie Bolojan, în primul său mesaj către națiune.
În tot acest timp, liderii din Uniunea Europeană și NATO așteaptă ca România să aibă un nou președinte ales care să fie alături de ei la reuniunile viitoare.
În special pentru că unele dintre aceste întrevederi – cum ar fi summitul NATO de la Haga, din iunie – ar putea fi istorice.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, a preluat conducerea țării miercuri, 12 ianuarie, și a început să-și construiască echipa care-l va asista până după alegerile prezidențiale din luna mai.
Prima sa decizie a fost să o numească pe Luminița Odobescu, fosta ministră de Externe a României, consilier prezidențial.
Tot în prima zi din mandatul de 100 de zile, președintele interimar a vorbit la telefon cu președinta Republicii Moldova, Maia Sandu.
A anunțat aceste acțiuni printr-un comunicat și un mesaj de pe contul său de Facebook.
Joi, 13 februarie, Ilie Bolojan a transmis primul său mesaj către popor, într-o înregistrare de peste patru minute.
Despre politica externă, Bolojan a spus că „România a demonstrat permanent aliaților săi că este un partener stabil și de încredere și este extrem de important să continuăm în aceeași direcție.”
În ciuda discuțiilor intense din aceste zile referitoare la negocierile de pace ale războiului din Ucraina – cu care România împarte o graniță de 650 de km – Bolojan nu a spus nimic despre acest subiect.
Nu a făcut-o nici premierul Marcel Ciolacu, care a vorbit în fața presei înaintea ședinței de guvern de joi.
Ministrul Apărării, Angel Tîlvăr, a declarat joi, după reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, că România este pregătită să îşi asume partea sa din angajamentul privind „dezvoltarea de capabilităţi, în acelaşi timp cu continuarea contribuţiei la misiunile şi operaţiile NATO”.
„Astfel, Romania va continua să fie un aliat de încredere prin contribuţia sa la eforturile aliate de consolidare a posturii de descurajare şi apărare”, spune ministrul Angel Tîlvăr.
Totuși, România nu poate produce încă pentru Armata proprie și pentru Ucraina muniție de 155 de mm așa cum a promis încă din 2023.
Aflat la Conferința de Securitate anuală de la Munchen, ministrul de Externe al României, Emil Hurezeanu, s-a întâlnit joi după amiază cu trimisul special al Casei Albe pentru Ucraina și Rusia, generalul în rezervă Keith Kellogg.
A fost o întâlnire bilaterală la care au participat și mai mulți membri ai echipelor celor doi demnitari.
După întâlnire, ministrul român de Externe a declarat într-uin interviu acordat postului Antena 3 că Keith Kellogg „a acceptat toate punctele noastre de vedere, știe care sunt interesele noastre pe flancul de Est, eforturile noastre.
A vorbit despre intentia de a-i convoca luni, la sediun NATO pe ambasadorii Romaniei, Poloniei și a țărilor baltice înainte de o reuniune cu toți ambasadorii membrilor NATO”, a mai spus ministrul Emil Hurezeanu.
Întrebat dacă a discutat despre prezența militarilor americani în România cu trimisul special al Casei Albe pentru Ucraina și Rusia, ministrul Emil Hurezeanu a spus: „Am discutat ca bazele americane din România să nu-și piardă importanța, din contră, să fie consolidate."
De asemenea, tot joi seara, ministrul român de Externe a discutat cu trimisul special al președintelui american în chestiuni de Politică Externă, Richard Grenell.
Conferința de Securitate de la München din acest an este una dintre cele mai importante ediții ale acestei conferințe internaționale, la care participă anual, mii de oficiali, analiști, foști demnitari și jurnaliști din toată lumea.
La edițiile precedente recente, România a fost reprezentată tot de ministrul de Externe.
La evenimentul care începe vineri, 14 februarie, SUA vor fi reprezentate de vicepreședintele american JD Vance, secretarul de stat Marco Rubio, de secretarul Apărării, Pete Hegseth, de trimisul special al Casei Albe pentru Ucraina și Rusia, generalul în rezervă Keith Kellogg și de trimisul special al președintelui american în chestiuni de politică externă, Richard Grenell.
Acesta din urmă a infirmat, pe 6 februarie, la postul TV Newsmax, că va prezenta el însuși planul de pace pentru Ucraina la Conferința de Securitate de la München.
Trimisul Administrației SUA pentru Rusia și Ucraina a explicat însă că va discuta în Germania cu înalți responsabili din țări aliate despre acest subiect.
Până să ajungă la München, generalul în rezervă Keith Kellogg, a fost joi, 13 februarie, în vizită în Polonia.
Vladimir Zelenski va participa și el la conferința de la München.
Surse diplomatice au declarat pentru Europa Liberă că la Conferința de Securitate din Germania va merge, în afară de ministrul român de Externe, și ministrul Apărării, Angel Tîlvăr.
Ambii demnitari vor avea întâlniri bilaterale cu mai mulți omologi, au explicat aceleași surse care nu au putut da detalii despre întâlniri.
Cu o zi înainte de reuniunea miniștrilor Apărării din NATO, de joi, 13 februarie, de la Bruxelles, a avut loc reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina. Este un format în care se reunesc periodic reprezentanții a peste 40 de state care sprijină militar Ucraina.
Pentru prima dată, în ultimul an cel puțin, România nu mai fost reprezentată la această reuniune de un înalt oficial al Ministerului Apărării. Nu au participat nici șeful Statului Major al Apărării, nici ministrul Apărării sau un secretar al MApN, așa cum s-a întâmplat în trecut.
Din România, a fost prezent la reuniunea Grupului de Contact de miercuri ambasadorul României la NATO, Dan Neculăescu.
În ziua reuniunii, ministrul român al Apărării, Angel Tîlvăr, a primit-o, la Baza 57 Aeriană de la Mihail Kogălniceanu, pe omoloaga lui spaniolă, Margarita Robles Fernández, aflată în vizită în România.
La reuniunea de miercuri a Grupului de Contact pentru Ucraina, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus, printre altele, că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei.”
Secretarul american al Apărării a mai declarat că întoarcerea la granițele Ucrainei de dinainte de 2014 este un obiectiv nerealist.
De asemenea, Pete Hegseth a susținut că Washingtonul nu va trimite trupe în Ucraina în nicio formă de acord de pace convenit, iar dacă totuși militari străini vor fi dislocați să asigure securitatea în Ucraina, aceștia nu ar trebui să fie în misiuni sub umbrela NATO.
„Dacă aceste trupe sunt desfășurate ca forțe de menținere a păcii în Ucraina în orice moment, ar trebui să fie dislocate ca parte a unei misiuni non-NATO. Și nu ar trebui să fie acoperite de Articolul 5 [din Tratatul Atlanticului de Nord -n.r.]. De asemenea, trebuie să existe o supraveghere internațională solidă a liniei de contact”, a explicat reprezentantul Administrației americane la Reuniunea Grupului de Contact pentru Ucraina.
Declarațiile secretarului american al Apărării de miercuri au dus la reacții în lanț ale liderilor europeni.
Pete Hegsets a revenit cu noi declarații privind securitatea în NATO, joi, cu ocazia reuniunii miniștrilor Apărării din cele 32 de țări aliate.
El a insistat, la fel ca și în ziua precedentă, că statele NATO trebuie să aloce mai mulți bani pentru apărare.
„3,4 la sută (n.r. din PIB), chiar 5 la sută este critic să se aloce”, a insistat secretarul american al Apărării, pentru a descuraja viitoare agresiuni asupra continentului european.
Surse NATO au explicat pentru Europa Liberă că la reuniunile de la Bruxelles s-a discutat intens și despre posibilitatea trimiterii de militari în Ucraina.
Într-o intervenție la postul public de televiziune, TVR, fostul președinte Traian Băsescu a declarat că Vladimir Putin „vrea acces la gurile Dunării. Va merge mai departe să le obțină prin negocieri. Riscul foarte mare este acest suveranism al lui Trump, pe care nu îl interesează decât America suverană și nu dă doi bani pe soarta altor state, deși are obligații asumate”, a spus Traian Băsescu.
Fostul șef al statului este de părere că, în negocierile cu Donald Trump, una dintre cererile imediate ale lui Putin va fi retragerea scutului antirachetă de la Deveselu, „care le stă pe creier rușilor”. „Asta înseamnă că interesul strategic al Americii pentru România se va prăbuși”, crede Băsescu.
În ceea ce privește trupele americane din Europa, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a spus că Administrația SUA nu are în plan reducerea pe termen scurt a numărului militarilor, dar se angajează să revizuiască postura militară americană la nivel mondial pentru a se asigura că forțele sunt prepoziționate în regiunile potrivite.
În România, se află aproximativ 4.000 de militari americani, majoritatea la baza militară de la Mihail Kogălniceanu.
Ce trebuie să decidă acum România
Pentru a reveni la discuțiile între marii lideri mondiali aliați, România trebuie să-și rezolve mai multe urgențe interne.
Iar cea mai mare problemă este legată de anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024, de către Curtea Constituțională.
Probele privind vicierea rezultatului primului tur al alegerilor, câștigate de Călin Georgescu, au venit mai degrabă din rapoarte externe.
Și vor mai veni asemenea rapoarte, spune o sursă guvernamentală pentru Europa Liberă.
Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, ar putea cere informații noi de la serviciile secrete, dar și date despre cum s-au implementat ordinele date de membrii Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), pe 28 noiembrie 2024.
Atunci, CSAT a anunțat că „membrii Consiliului au cerut autorităților cu atribuții în domeniul securității naționale, celor cu atribuții în buna desfășurare a procesului electoral, precum și organelor de urmărire penală să întreprindă de urgență demersurile necesare, conform competențelor legale, pentru clarificarea aspectelor prezentate în ședința CSAT”.
Elemente-cheie din ședința CSAT de pe 28 noiembrie 2024
📄 au existat atacuri cibernetice cu scopul de a influența corectitudinea procesului electoral;
📄 a fost confirmat faptul că, în actualul context de securitate regional și mai ales electoral, România, alături de alte state de pe Flancul Estic al NATO, a devenit o prioritate pentru acțiunile ostile ale unor actori statali și non-statali, în special Federația Rusă;
📄 prin încălcarea legislației electorale, un candidat (Călin Georgescu, n.r.) la alegerile prezidențiale a beneficiat de o expunere masivă pe fondul tratamentului preferențial pe care platforma TikTok;
📄 CSAT a luat act de faptul că, în mod cert, rețeaua de socializare TikTok, prin neimplementarea Deciziei BEC, nu a respectat normele legale care reglementează desfășurarea procesului electoral, cu impact asupra rezultatului final al acestuia.”
Sursa: CSAT
Deocamdată, nu e clar dacă președintele interimar Ilie Bolojan va convoca Consiliul Suprem de Apărare a Țării, for care răspunde de securitatea națională și pe care noul șef de stat îl conduce.
Surse guvernamentale au precizat pentru Europa Liberă că, în ultimele săptămâni, serviciile de informații românești le-ar fi livrat premierului și președintelui informații privind alegerile, precum și alte rapoarte care vizează securitatea națională. Nu e clar ce conțin aceste rapoarte.
Informații ar fi venit, spun sursele Europa Liberă, și de la instituții din țări aliate României. De asemenea, în următoarele săptămâni, Comisia Europeană ar putea prezenta raportul său privind felul în care a reacționat compania care deține TikTok la plângerile autorităților române.
O altă urgență pe care România ar trebui să o rezolve este să se asigure că alegerile prezidențiale vor fi organizate impecabil, în mai, fără ingerințe străine.
În cercurile politice interne și internaționale se discută și despre potențiala candidatură a lui Călin Georgescu la alegerile din luna mai, spune o altă sursă pentru Europa Liberă.
Pe de altă parte, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, trebuie să stabilească poziția României și privind negocierile de pace pentru Ucraina și eventuale noi alianțe în cazul în care SUA se distanțează de Europa.
O primă ieșire externă a președintelui Bolojan va fi pe 21 și 22 martie, la Bruxelles, când va avea loc următorul Consiliu European.
Până atunci, România, condusă de Ilie Bolojan, ar trebui să decidă dacă și cum ar vrea să contribuie cu trupe de menținere a păcii în Ucraina, dacă se va decide așa de către aliații europeni, dar și dacă va crește bugetul pentru Apărare, la peste 2,5 % din PIB, așa cum cer insistent atât SUA cât și secretarul general al NATO, Mark Rutte.
Profesorul universitar de Relaţii Internaţionale de la Facultatea de Studii Europene a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj Napoca, Valentin Naumescu, spune pentru Europa Liberă că, după alegerile de pe 4 și 18 mai, „viitorul președinte al României ar trebui să înceapă demersurile pentru aderarea României la formatul Weimar+.
Acesta, spune Naumescu, „va constitui, de fapt, nucleul viitorului pilon european al NATO, care va asuma responsabilități politice, militare esențiale pentru ordinea sau arhitectura de securitate europeană post-război”.
„Trebuie să fim și noi acolo, ca a șaptea țară ca mărime a continentului european, având în vedere că primele șase ca mărime sunt deja în formatul Weimar+. Deci, de acolo ne putem eventual aștepta să vină garanții de securitate. Nu din partea Statelor Unite”, susține profesorul Valentin Naumescu.
Formatul Weimar + cuprinde statele Franța, Germania, Polonia, Italia, Marea Britanie și Spania.
Cele șase state au declarat miercuri, 12 februarie, la Paris:
„Suntem gata să ne sporim sprijinul pentru Ucraina.
Ne angajăm să sprijinim independența, suveranitatea și integritatea sa teritorială în fața războiului de agresiune al Rusiei.
Împărtășim obiectivul de a sprijini în continuare Ucraina până când se va ajunge la o pace justă, cuprinzătoare și de durată. O pace care să garanteze interesul Ucrainei și al nostru.
Așteptăm cu nerăbdare să discutăm despre calea de urmat împreună cu aliații noștri americani. Obiectivele noastre comune ar trebui să fie să punem Ucraina într-o poziție întărită.
Ucraina și Europa trebuie să facă parte din orice negocieri. Ucraina ar trebui să beneficieze de garanții de securitate puternice. O pace justă și durabilă în Ucraina este o condiție necesară pentru o securitate transatlantică puternică.”
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
