Linkuri accesibilitate

Acord între Parlament și Consiliu pentru bugetul Uniunii Europene


Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns marți la un acord privind viitorul Buget Multianual al Uniunii Europene 2021 - 2027.

Anunțul a fost făcut pe Twitter de Rasmus Andresen, unul dintre negociatorii Parlamentului European.

Acordul urmează să fie ratificat de Consiliul Uniunii Europene și de Parlamentul European.

Banii din viitorul Buget al Uniunii Europene vor putea fi folosiți fără întârziere, de la 1 ianuarie 2021.

„Acordul cuprinde fondurile obținute de președintele Klaus Iohannis pentru România: cele 46,3 miliarde din viitorul buget multianual (la acești bani se vor adăuga cele peste 30 de miliarde de euro din Planul de Redresare asupra cărora am ajuns la un acord aseară în Parlamentul European. Astfel vom ajunge la suma de aproximativ 80 de miliarde de euro negociată în iulie de președintele Iohannis)”, scrie europarlamentarul Siegfried Mureșan pe pagina sa de Facebook.

La presiunea Parlamentului European, pe lângă sumele negociate în Consiliu, acordul aduce mai multe fonduri europene în viitorul buget pentru domenii importante atât pentru România, cât și pentru celelalte state membre pentru bursele universitare „Erasmus”, Programul European de Sănătate, Programul Drepturi și Valori care apără statul de drept în Uniunea Europeană și pentru protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene.

Negociatorii Parlamentului European și ai Consiliului au ajuns joia trecută la un acord pentru ca fondurile europene acordate statelor UE să fie condiționate de respectarea statului de drept.

În noul acord sunt introduse două prevederi care stabilesc intervalul de timp pentru sunt adoptate măsurile împotriva unui stat și cum va funcționa mecanismul.

Condiționarea fondurilor europene de respectarea statului de drept este un criteriu care vizează și România. În cei trei ani de guverne de PSD, România a fost criticată exact pe subiectul respectării statului de drept, fiind aproape să fie supusă unor sancțiuni pe modelul implementat împotriva Poloniei și Ungariei.

Deși sunt menționate unele progrese în dreptul României în ultimul an de guvernare liberală, în ultimul raport pe respectarea statului de drept al Comisiei Europene, România a fost criticată pentru Legile Justiției, implementate de guvernul PSD și rămase în vigoare, deoarece creează probleme pentru funcționarea sistemului judiciar, funcționarea CNA, accesul la informațiile publice și excesul de ordonanțe de urgență.

Chiar dacă au existat demersuri politice - susținute de PNL, USR și PMP - de corectare a acestor legi, proiectele lor de lege nu au trecut de actuala majoritate, formată de PSD, ProRomânia și ALDE.

XS
SM
MD
LG