Politica bulgară este împărțită în două teme esențiale, explică Ivan Bedrov, directorul Europa Liberă Bulgaria: una este atitudinea față de Rusia, iar cealaltă este atitudinea față de corupție.
„Când aceste două axe se intersectează, nu rămâne în nicio parte o majoritate suficient de mare”, spune directorul Europa Liberă Bulgaria. Dar, adaugă el, există, cu prilejul alegerilor de duminică, o diferență majoră față de cele de până acum.
Cele două partide pro-Occident și pro-reformă: Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată s-au unit, de această dată, într-o coaliție care apare în unele sondaje de opinie pe primul loc.
Principalul competitor al acestora rămâne partidul Cetăţenii pentru Dezvoltarea Europeană a Bulgariei (GERB), condus de fostul premier Boiko Borisov, marcat de acuzații de corupție. Însă cu acesta vor trebui să facă o alianță pro-ocidentalii, dacă nu vor să colaboreze cu forțele pro-ruse.
Prin dependența de gaz și petrol rusesc, și nu numai, Bulgaria a fost ținută aproape de Rusia în ultimele decenii. Diversele partide rusofile controlează între 20 și 25% din electoratul bulgar.
Conform unui studiu Alpha Research din 1 martie, partidele Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democrată ar atrage împreună 26,4% dintre voturi, cu doar 1% mai mult decât GERB.
Însă, dacă absenteismul va fi ridicat, cel mai probabil vor câștiga partidele status quo, consideră experții.
„Practic, suntem în cam aceeași situație ca înainte”, consideră politologul bulgar Daniel Smilov, intervievat la RFE/RL. „Dacă distanța dintre câștigător și locul doi este mai mare, ar putea acorda un avantaj unuia sau celuilalt.”
În ultimii doi ani, guvernele bulgare au fost bazate pe coalițiile fragile, care s-au prăbușit la scurt timp după formare.
Rezultatele alegerilor precedente:
- La alegerile normale din aprilie 2021, a câștigat GERB, care se afla deja la putere. Niciun partid n-a vrut să se alieze cu GERB, așa că nu s-a putut forma un guvern.
- Alegerile anticipate în iulie 2021 au fost câștigate de un nou partid populist, fondat de o personalitate TV, cântărețul de muzică ușoară Slavi Trifanov. Partidul „Există un astfel de popor” (ITN) a insistat să guverneze singur, dar în lipsa unei majorități guvernul ITN s-a prăbușit.
- Alegerile anticipate în noiembrie 2021 au avut loc în același timp cu alegerile programate pentru președinția țării. Au câștigat aceste alegeri parlamentare noua grupare Continuăm Schimbarea, condusă de doi foști miniștri educați în străinătate. Kiril Petrov și Asen Vasilev au reușit să formeze o coaliție, dar pentru că era extrem de eterogenă (împreună cu Partidul Socialist, Bulgaria Democrată și populiștii de la ITN), ITN a părăsit coaliția, care s-a prăbușit la prima moțiune de cenzură.
- Octombrie 2022: câștigă o coaliție GERB cu partidul etnicilor turci, dar niciuna dintre facțiuni nu are suficiente mandate pentru a crea o majoritate.
La acest scrutin, o parte dintre foștii deputați ITN s-au reunit într-o nouă facțiune pe nume „Împreună”. O altă nouă grupare este numită „Stângiștii”, formată din mai mulți politicieni de stânga, cu precădere foști membri ai Partidului Socialist Bulgar. Ambele partide se opun ajutorului acordat Ucrainei.
„Întrebarea de un milion de dolari” este dacă alianța pro-Occident va reuși să formeze și să susțină un guvern, spune Ivan Bedrov. În lipsa unui „miracol”, nu va reuși să câștige 121 din cele 240 de mandate de parlamentari, adaugă el.
„Șansele de a crea un guvern stabil nu sunt mai mari decât dățile trecute”, punctează Bedrov. „Însă compromisul este mai important acum. Bulgarii sunt sătui de această serie de alegeri și se așteaptă la un guvern stabil. Dacă nici următorul parlament nu este în stare să creeze un guvern, întrebarea este cui va reveni vina. Iar strategia fiecărui partid este de a da vina pe ceilalți.”
Pentru a realiza un compromis durabil, politologul bulgar Daniel Smilov consideră că demisia lui Borisov de la conducerea partidului GERB ar putea crea un pod între cele mai populare partide. „Însă acesta nu este un scenariu probabil, fiindcă [Borisov] pare revigorat”, spune Smilov.
Dacă partidele Continuăm Schimbarea și Bulgaria Democratică s-ar alia cu GERB sub conducerea lui Borisov, riscă să-și alieneze exact electoratul care le votează pentru promisiunile anticorupție.
Această serie de alegeri și incompetență de a menține un guvern stabil a erodat, într-o măsură, încrederea bulgarilor în democrație și în sistem. De aceea, nici la aceste alegeri nu vor participa mai mult de jumătate dintre cetățenii cu drept de vot, consideră politologul Daniel Smilov.
Dintr-un raport publicat în septembrie, reiese că mai puțin de 20% dintre bulgari au încredere în partidele politice. La alegerile din octombrie au participat doar 39,3% dintre bulgari, cea mai joasă prezență înregistrată din 1990 încoace.
Diaspora bulgară are au un impact redus asupra componenței legislativului de laSofia. În general, majoritatea emigranților bulgari susțin partidele pro-Occident, dar există și oameni care nu s-au adaptat în vest și susțin partidele pro-ruse.
Drept de vot au și bulgarii de etnie turcă, expulzați din țară după căderea comunismului. Ei tind să voteze cu partidul etnic turc, o grupare care face parte din status quo dar este indezirabilă într-o coaliție pro-reformă din pricina asocierilor sale cu mafia.
Cel mai probabil, rezultatul final al acestui vot nu va schimba considerabil poziția geopolitică a Bulgariei, punctează politologul Daniel Smilov.
Potrivit unui sondaj citat de Agerpres, partidul naţionalist şi deschis rusofil Renaşterea (Vazrazhdane), ar fi cotat la circa 12% din intențiile de vot, cu până la 2 procente mai mult decât la alegerile precedente.
Președintele Radev, un factor de stabilitate sau pericol pentru democrația bulgară?
„Bulgaria e teoretic o republică parlamentară, dar, în realitate, este o monarhie prezidențială, în lipsa unui parlament funcțional. Puterea absolută ajunge în mâinile președintelui”, explică Ivan Bedrov, directorul Europa Liberă Bulgaria.
Instabilitatea guvernelor interimare succesive i-au permis lui Radev să fie elementul constant în politica bulgară, dobândind astfel puterea disproporționat de mare de a lua decizii în absența unui parlament. În mod normal, președintele nu ar trebui să fie atât de implicat în politicile de zi cu zi, precizează politologul Daniel Smilov.
„Președintele ar trebui să aibă puteri limitate. Dar acum, poate numi pe cine vrea și îi poate demite oricând. Membrii guvernului devin responsabili în fața președintelui, astfel el înlocuiește premierul”, punctează expertul.
Președintele Rumen Radev este un susținător al Rusiei și se folosește de influența sa asupra opiniei publice pentru a crea susținere pentru Rusia, adaugă politologul. El a păstrat Bulgaria în rând cu alte țări europene în răspunsul la războiul din Ucraina, dar și-a retras țara din acordul de aprovizionare a Ucrainei cu muniție.
Radev și unul dintre partidele la putere din ultima coaliție au ascuns de public faptul că Bulgaria producea și trimitea, de fapt, muniție către Ucraina. Bulgaria a exportat către Ucraina arme în valoare de 2,5 miliarde de euro.
„Acestea au trebuit ascunse de publicul bulgar din cauza riscurilor pentru coaliție”, explică politologul Daniel Smilov.
„Săptămâna trecută, (Radev, n.r.) a fost întrebat ce ar face dacă președintele Putin ar veni în Bulgaria, dacă l-ar aresta conform cu mandatul de la Curtea Penală Internațională. A răspuns că e irelevant, că nimănui nu-i pasă de asta. Are dreptul la propriile opinii, dar problema e că aceasta nu e opinia majorității bulgarilor”, conform directorului Europa Liberă Bulgaria.
Efectele instabilității
Criza politică din Bulgaria este fără precedent în istoria modernă a Europei, dar nu este nemaiîntâlnită. Acum mai mult de un secol, în Danemarca au avut loc trei alegeri parlamentare în cinci luni. Spania a organizat patru scrutine în patru ani, între 2015 și 2019.
În 2010-2011, Belgia nu a avut un guvern timp de 589 de zile, un record mondial. În 2018-2020, belgienii și-au întrecut propriul record după ce țara a fost guvernată de miniștri interimari și guverne minoritare timp de 652 de zile.
„Instituțiile statului ar trebui să funcționeze indiferent de cine e la putere, dar asta nu e realitatea. Când nu e voință politică, nu e nicio direcție, lucrurile nu funcționează”, punctează Ivan Bedrov, directorul Europa Liberă Bulgaria.
Mai ales proiectele mari de infrastructură și cele din bani europeni au avut de suferit de pe urma corupției și a instabilității politice. Nemulțumirea bulgarilor a dus la proteste anticorupție în 2020-2021.
Speranțele Bulgariei de a adopta moneda unică europeană au fost și ele amânate din pricina incapacității de a adopta reformele necesare. Bulgaria trebuia să adopte euro la 1 ianuarie 2024, dar schimbarea va fi amânată cel puțin un an.
Bulgaria a ratat, împreună cu România, oportunitatea de a se alătura spațiului Schengen în decembrie, când Olanda și Austria au blocat aderarea ambelor țări.
„Paradoxal, în ciuda instabilității politice, economia națională a rămas destul de stabilă în 2021 și 2022. În ciuda inflației, au crescut și veniturile. Cred că acest lucru dovedește rezistența democrației bulgare”, consideră politologul Daniel Smilov.
Probleme cu buletinele de vot
De asemenea, și simplul gest al votului creează acum confuzie în rândul bulgarilor.
Bulgaria a cumpărat mii de dispozitive electronice de vot, pentru a preveni frauda cu buletinele de hârtie. Însă politicienii au reintrodus apoi buletinele de hârtie și, odată cu ele, oportunitatea de a manipula rezultatele.
„Mai ales partidele cu o reputație pentru corupție, insistă că aceste mașinării descurajează bătrânii, pe cei mai puțin educați. Așa că au cerut să se voteze din nou cu buletinele de hârtie. Cu buletinele de hârtie, este mai ușor de manipulat votul, lucru care se întâmpla des înainte să fie folosite dispozitivele electronice. Tot acest haos cu legile electorale are loc chiar înaintea alegerilor”, explică politologul Daniel Smilov.
În timp ce dispozitivele electronice ar fi putut număra toate voturile în câteva ore, revenirea la buletinele de hârtie va întârzia rezultatul final al alegerilor cu câteva zile.
Amenințări cu bombe la secțiile de votare
Cel puțin 20 de școli din Bulgaria au primit amenințări anonime cu bombă în această săptămână, ceea ce a dus la evacuarea mai multor școli din Sofia, Varna, Pleven și Burgas. Poliția a intervenit, dar nu a găsit niciun dispozitiv explozibil.
Ministerul Afacerilor Externe din Bulgaria suspectează influența hackerilor ruși - nu a agenților de stat, ci a actorilor independenți.
„Pare să fie un complot pentru destabilizarea țării”, observă directorul Europa Liberă Bulgaria.
„Ar putea fi o strategie pentru a ține oamenii departe de secțiile de vot. Cu cât mai puțini oameni votează, cu atât mai puțin reprezentativ va fi guvernul. Să ne întrebăm: cine are de câștigat în această situație?”, mai spune el.
Premierul interimar Galab Donev le-a transmis bulgarilor că „indiferent ce vă spune lumea, nu este periculos să mergeți la vot”. La fel ca în România, multe de vot sunt amenajate în școli.
Amenințări similare au fost primite la mai multe școli din Macedonia de Nord, de-a lungul ultimului an, din Rusia și Iran.
