Anunțul premierului Ludovic Orban privind alegerile anticipate a fost salutat doar de USR, care, prin Ban Barna, liderul formațiunii, a spus că este nevoie de o majoritate reformistă în Parlament, adăugând, „cu cât mai repede, cu atât mai bine”.
USR ar beneficia de pe urma unor alegeri anticipate. În primul rând, și-ar formaliza alianța cu PLUS, formațiunea condusă de Dacian Cioloș care ar fi validată, astfel în Parlamentul național. Totodată, încheierea discuției despre candidații pe listele comune pentru Parlament și definitivarea candidaților pentru primăriile marilor orașe - miza localelor pentru alianța Barna-Cioloș - ar pune capăt, probabil, tensiunilor dintre cele două partide. În fine, alegeri anticipate înseamnă și intarea la guvernare, din perspectiva USR-PLUS, care au anunțat că ar fi dispuse să formeze un cabinet alături de PNL.
Cei de la USR sunt încrezători că vor avea un scor bun la alegerile din acest an, după ce și-au dublat în primavara anului trecut scorul la scrutinul europarlamentar. Între timp însă, în sondajele de opinie, USR a scăzut, de la aproape 20%, este creditat în ultimele cercetări sociologice cu 15%.
PSD a respins ideea anticipatelor, pe care Marcel Ciolacu, liderul interimar al social-democraților, o consideră imposibilă. Ciolacu spune că atâta vreme cât nu este criză politică, alegerile înainte de termen nu se justifică. Deunăzi, Ciolacu a spus că ar fi cu atât mai nepotrivite în contextul internațional complicat, generat de situația din Orientul Mijlociu.
PSD este însă partidul care are cel mai mult de pierdut. Deși în Parlament este cel mai numeros partid, are singur majoritatea în Senat, alegerile din 2019 au indicat o pierdere masivă a popularității. Orice lună în plus pentru PSD înseamnă, teoretic, recuperare, deși a pierdut guvernarea. O parte din oamenii care plecaseră la ProRomânia, partidul lui Victor Ponta, s-au întors, iar congresul care va avea loc în februarie este posibil să așeze lucrurile.
UDMR a dat semnale în ultima vreme că ar accepta un scrutin anticipat, iar cei la ALDE sunt în pline negocieri cu liberalii să capete locuri eligibile în viitorul Parlament. PMP negociază deja cu PNL o fuziune prin absorbție.
Liberalii au nevoie de alegerile anticipate ca de aer și, după cum arată sondajele, sunt în continuă creștere după cele două rânduri de alegeri care au avut loc în 2019. Sunt la guvernare într-un an electoral, cu deficit excesiv și cu legi împovărătoare pentru buget, lăsate de PSD, cum ar fi creșterea pensiilor. PNL are nevoie de consacrarea în actul guvernării, de legitimarea unor alegeri parlamentare pentru a se putea instala în alte condiții la putere, evengtual cu o majoritate confortabilă printr-o eventuală înțelegere cu alte partide anti-PSD. Absența unei coaliții guvernamentale după alegeri le-ar aduce liberalilor piedici în conservarea imaginii de partid capabil să facă reforme credibile. O coaliție cu USR-PLUS este, de asemenea, demnă de urmărit din perspectiva coeziunii, fiind suficiente semne că formațiunile care o alcătuiesc duc cu ele potențial de tensiune.
Dar lucrurile nu sunt stabilite. Există mai multe piedici în calea anticipatelor.
În primul rând, găsirea unei majorități în Parlament care să dărâme Guvernul Orban și, apoi, de două ori în 60 de zile, să funcționeze ca unsă la respingerea altor două guverne. Un calendar optimist ar însemna ca procedura de dizolvare a Parlamentului să înceapă în februarie, pentru ca alegerile pentru un nou legislativ să se suprapună cu alegerile locale - probabil în luna mai sau cel mai târziu la începutul lui iunie. Aceasta este varianta optimă pentru PNL.
Există însă o decizie mai veche a Curții Constituționale, care spune că nu se pot ține deodată cele două tipuri de alegeri. Este posibil ca PNL să propună ca parlamentarele să aibă loc cu o săptămână sau două înainte de cele locale. Totul depinde de negocierile care se vor purta de aici înainte între PNL și celelalte partide.
Vehiculul cel mai plauzibil pentru convocarea alegerilor anticipate este cel al asumării răspunderii Guvernului Orban pentru alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Este o popunere de revenire la modul în care au fost aleși primarii până în 2012. Însă, PSD și UDMR vor ca primarii să fie aleși într-un singur tur, pentru că le-ar fi avantajați candidații, în condițiile în care au mai puține șanse să încheie alianțe electorale decât au cei de la PNL și USR-PLUS.
Facebook Forum