Linkuri accesibilitate

Bugetul de stat, primul test pentru Guvernul Cîțu. Interviu cu Daniel Dăianu despre provocările economice din 2021


Bugetul de stat pentru 2021 va fi primul mare proiect pe care trebuie să îl treacă Guvernul Florin Cîțu pentru a își asigura un start cu dreptul al guvernării. Pandemia de coronavirus și criza economică generată de închiderea industriei în prima parte a pandemiei au afectat puternic bugetul României, iar Florin Cîțu trebuie să asigure acum fonduri suficiente pentru ca 2021 să nu fie un an compromis.

Primul obiectiv trasat de executiv este menținerea deficitului bugetar sub 7% din PIB, dar anul viitor trebuie să aducă un sprijin pentru industriile afectate de coronavirus dar și investițiile atât de des promise de liberali pentru a crește și dezvolta economia. Iar, desigur, va rămâne și veșnicul subiect al majorărilor de pensii și salarii.

Europa Liberă a vorbit cu economistul Daniel Dăianu, președinte al Consiliului Fiscal și fost ministru de Finanțe, despre provocările din 2021, pe ce trebuie să se concentreze guvernul și ce ar putea aduce următorul an în termeni economici.

Europa Liberă: Guvernul a început să lucreze la bugetul pentru 2021, un buget care va fi marcat de evenimentele care au marcat anul care tocmai se încheie - pandemia Covid-19 care a dus și la o scădere economică importantă - care credeți că sunt principalele obiective pe care trebuie să le urmărească executivul înainte de a închide bugetul?

Daniel Dăianu: „Gestionarea crizei sanitare, sprijin în continuare pentru economie, alias salvare locuri de muncă, și începerea unei consolidări bugetare (scădere de deficit bugetar) sunt principalele sarcini ale noului Guvern. De ce? Fiindcă avem de luptat cu pandemia încă, chiar dacă există vaccinuri. Până nu asigurăm rata de vaccinare de peste 60% nu vom avea o victorie clară. Economia este încă suferindă, cu sectoare teribil lovite de criza economică. Deci ajutor este necesar. Dar trebuie să fie mai selectiv. Oricum, sprijinul financiar trebuie să ajungă la firme. Pentru a sprijini economia, adică oamenii, este obligatoriu să nu mai creștem cheltuieli rigide, permanente în bugetul public. Aici este marele trade-off pe care l-am subliniat în documente ale Consiliului Fiscal, subestimat de mulți. Se și omite adesea că, față de alte țări, România a pornit lupta cu pandemia și criza provocată de lockdown cu deficite mari, cel mai mare deficit bugetar între statele UE. Iar BNR nici nu emite monedă de rezerva pentru a practica relaxare cantitativă ca în zona euro sau în SUA. În fine, începerea consolidării bugetare.

Este bine că Guvernul își propune un deficit în jur de 7% din PIB, care este ambițios în condițiile date. Consolidarea depinde mult de o buna absorbție a fondurilor europene, care să atenueze efectul contracționist al restrângerii unor cheltuieli bugetare. Altfel spus, Planul de redresare și reziliență al României trebuie să fie format din proiecte solide, credibile, ușor finanțabile din resurse europene.”

Europa Liberă: Ajutoare de stat pentru Horeca, vouchere de vacanță, ajutoare prin IMM Invest, prelungirea măsurilor active până la 31 iunie - toate sunt menționate într-o ordonanță de urgență care intră în ședința de guvern de miercuri. Ce altă măsuri de sprijin trebuie să mai adopte executivul în actualul context economic?

Daniel Dăianu: „Experiența europeană oferă numeroase pilde; nu trebuie să inventam focul. Problema la noi este volumul de bani pe care care Guvernul îl poate mobiliza având în vedere restricția menționata, adică nevoia de începere a unei consolidări bugetare având în vedere deficitul structural cu care am intrat în pandemie. De aceea resursele europene sunt extrem de importante pentru România, pentru a trece prin anul 2021, care rămâne complicat, să limităm stricăciuni.

Merită atenție și măsuri:

  • ce combat practici anti-concurențiale sau abuzive, care pot duce la rente necuvenite pe piața (apropos de tarifele la energie). Aici Consiliul Concurenței trebuie să aibă o voce mai sonoră, nu să se rezume la îndemnuri pentru cetățeni și firme
  • băncile să fie îndemnate să nu își înăsprească drastic condițiile de acces la finanțare, mai ales că numeroase firme se vor confrunta cu dificultăți în 2021; iar lipsa de lichiditate ușor se poate transforma în insolvență dacă nu există acces la finanțări.

Cu un plan credibil de consolidare bugetară pe câțiva ani (care înseamnă restrângere de cheltuieli și creștere de venituri bugetare), BNR ar avea mai larg spațiu de manevră prin politica monetară de a sprijini economia. La noi, dezechilibrul macroeconomic este generat esențialmente de deficitul bugetar structural.”

Europa Liberă: Liberalii au promovat ideea unei guvernări care să aibă în centru investițiile. Poate fi 2021 un an cu destule alocări financiare pentru investiții ținând cont de criza economică post-pandemie?

Daniel Dăianu: „Da, dacă absorbim fonduri europene în mod intens. Resursele din Fondul european de redresare și reziliență aproape că dublează Cadrul financiar multianual. Cu aceeași rată de absorbție ca în exercițiul precedent am dubla volumul de resurse reale în economia noastră. Dacă am crește rate de absorbție ar fi grozav. Aceasta este “bătălia pentru apa grea” în anii ce vin.”

Europa Liberă: Sindicatele protestează nemulțumite de creșterea cu doar 70 de lei a salariului minim brut, era posibilă o creștere mai mare a salariului minim sau ce efecte ar fi avut ea?

Daniel Dăianu: „Ca să dai mai mult trebuie să tai din altă parte, mai ales când ai o constrângere macroeconomică puternică. Se poate imagina un alt regim de impozitare care să permită resurse suplimentare pentru creșterea salariului minim. Dar nu văd condiții politice pentru așa ceva acum. În plus, vrem să fim ajutați de alți europeni prin bugetul UE și Fondul de redresare, dar nu avem înclinație să fim solidari acasă, între noi. Când fac această afirmație nu plasez solidaritatea la stânga spectrului politic. În fond, creștin democrația înseamnă și solidaritate, în diverse forme. Discuția este deci mai amplă.”

Europa Liberă: Până la ce prag se pot întinde guvernanții cu creșteri de salarii și pensii în actual context economic?

Daniel Dăianu: „Pragul este inexistent practic. De aceea se încearcă înghețarea veniturilor bugetare, cu foarte mici excepții. Și repet, dacă vrem să ne ocupăm în continuare de criza sanitară, de sprijinul pentru oamenii care își pierd locurile de muncă, sprijin pentru unele firme ce pot fi viabile, trebuie să limitam cheltuieli permanente, cu salarii și pensii. Și o spun având în minte pensii mizere pentru mulți oameni ca și pensii indecent de mari pentru alții. Sun multe de corectat în România, dar nu pot fi făcute peste noapte.”

Europa Liberă: Care sunt principalele riscuri economice pentru România în 2021?

Daniel Dăianu:

  • Să nu gestionăm criza sanitară cum se cuvine, deși vaccinuri există acum. Disciplina ca la armată și respectarea de reguli sunt necesare
  • Să nu reușim un început credibil de consolidare bugetare, care trebuie să se întindă pe 3-4 ani. Piețele vor fi foarte atente la programul de consolidare și execuția concretă. Programul de consolidare trebuie să nu mizeze excesiv pe prorogări, ci să conțină masuri efective de corecție
  • Să nu reușim un sprijin eficace pentru economie, care să accentueze o problematică socială ce se poate acutiza
  • Să nu avem suficiente proiecte bune în Planul de redresare și reziliență.”
Incendiu la secția ATI a Spitalului de Copii „Sfânta Maria" din Iași
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:00:09 0:00
XS
SM
MD
LG