Cazul Beuran. Operația n-a reușit și pacientul a murit. Malpraxisul, doar în instanță?

Tot românul a învațat ce-i aia malpraxis. Cine n-a auzit de doctorul Ciomu, zis și ”taie penis”, sau de arșii în tragedia de la Colectiv? Infecțiile nosocomiale, foarfeca uitată în burtă, diagnosticul greșit, mai nou, arderea pe masa de operație, mizeria și indolența fac din internarea în spital o aventură extremă. Malpraxisul e spaima pacienților, a medicilor și a spitalelor. Nu și a autorităților. Treaba lor e să-l ascundă sub preș.

Cazul de la Spitalul Floreasca în care o pacientă, bolnavă de cancer, a fost incendiată pe masa de operație, decesul survenind la o săptămână după, a dezvăluit un lung șir de greșeli medicale, așa cum arată raportul Corpului de Control al Ministerului Sănătății, ridică din nou problema malpraxisului.

Ministrul Victor Costache a spus, în conferința de presă de marți, că medicul Mircea Beuran, a cărui echipă a efectuat operația, a folosit frecvent substanța inflamabilă din cauza căreia s-a produs incidentul, fiind posibil să mai existe și alte cazuri similare. De altfel, Poliția anchetează un posibil al doilea caz de acest tip.

Mircea Beuran a fost demis și din funcția de președinte al Comisiei de chirurgie, după ce luni a fost înlăturat de la conducerea Secției Chirurgie a spitalului. Decizia a survenit destul de rapid în comparație cu alte cazuri.

Asociația Pacienților: Profesorul Beuran, un ”dinozaur”

Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale a Pacienților, a declarat pentru Europa Liberă că Mircea Beuran este un ”dinozaur al sistemului de sănătate” și că împotriva sa există numeroase plângeri și nemulțumiri ale pacienților. ”Este o practică mai veche, pe care noi o cunoaștem, dar până acum nu am primit și reclamații de malpraxis. Cel mai grav caz a fost al unei paciente operate de Beuran, care a făcut o infecție abdonimală post -operatorie și a fost îngrijită doar de rezidenți. A trebuit să fie trimisă la Brașov să fie operată pentru că în București nu voia nimeni s-o opereze pentru că era pacienta lui Beuran. Sunt pacienți care s-au plâns că deși ar fi trebui să fie operați de Beuran, în realitate opera altcineva, s-au plâns de nepăsarea față de pacient, de aroganță, de faptul că stăteau cu orele la cabinetul dumnealui privat din Spitalul Floreasca. Acolo primea pacienți, ceea ce era ilegal, pentru că nu poți să consulți în mod privat pacienți în spital”, spune Vasile Barbu.

Acesta susține că familia pacientei arse și decedate ar trebui să apeleze la Direcția de Sănătate, dar cel mai bine la un avocat cu ajutorul căruia să se adreseze instanței fie pentru un proces civil, fie pentru unul penal. În niciun caz, nu trebuie să meargă la Colegiul Medicilor, care este o ”capcană”.

Malpraxisul, între business și tragedie

Cazurile de malpraxis care ajung în atenția opiniei publice, la Comisia de la Direcția de Sănătate Publică sau la Colegiul Medicilor, în instanțe și pe mâna procurorilor sunt doar vârful aisbergului. Majoritatea rămân drame individuale, pierdute în puținele statistici care există.

Un posibil indicator al malpraxisului ar fi cel al ”deceselor evitabile”, care, așa cum arată Eurostatul din 2017, este de 47%, mult peste media europeană (33,3%), ceea ce plasează România pe primul loc în Uniunea Europeană.

Medicul Sorin Paveliu, care s-a ocupat în perioada cât a fost deputat de redactarea legii malpraxisului, spune pentru Europa liberă că, estimativ, ”40% din actele medicale sunt susceptibile de malpraxis”. Infecțiile nosocomiale intră, mai toate, la malpraxis, de aceea nici nu sunt raportate, adaugă el.

Arta pititului sub preș

În România singurii ”specialiști” sunt cei din Comisia de Malpraxis de la Direcția de Sănătate publică și de la Comisia Superioară de Disciplină a Colegiul Medicilor. O Comisie care pare a fi făcută ca să-i apere pe medici de acuzațiile de malpraxis.

În cazul Beuran, președintele Colegiului, doctorul Gheorghe Borcean, a dat un comunicat de presă, în 29 decembrie, în care s-a antepronunțat în apărarea colegului său ”Asistăm zilele acestea la un asalt mediatic indecent, neprofesionist şi neinformat la adresa unuia dintre colegii noştri cu un renume profesional, care nu merită cu nimic a fi ştirbit prin dezvoltări ideatice fără legături cu relaţiile de cauzalitate, care au dus la acele întâmplări, da, adevărate”. (...)”

La Direcția de Sănătate Publică există o comisie, înființată în 2006, care analizează cazurile de malpraxis, doar că nimeni nu a auzit de vreo decizie în acest sens și nici pe site nu e de găsit vreo informație.

Activitatea Colegiului Medicilor arată însă că, într-adevăr, acesta este, așa cum spune președintele Asociației Pacienților, un ”sindicat al medicilor”. În 2018, de exemplu, dintr-un total de 267 de cauze și 180 de dosare disciplinare, Comisia a aplicat sancțiuni în 29 de cauze, din care 12 mustrări, 10 avertismente, 5 voturi de blam, 1 amendă de 1.500 de lei și, într-un caz, retragerea calității de membru, după cum arată raportul de activitate al Comisiei Superioare de Disciplină.

În 2017, la un număr de 157 de cauze s-au aplicat 26 de sancțiuni, majoritatea, 16, fiind mustrări. În 2016 însă numărul reclamațiilor a scăzut semnificativ- 102, din care în 74 de cazuri nu s-a aplicat nicio sancțiune, existând doar o singură interdicție a dreptului de practică. De o lună.

Avocatul Bogdan Dobrescu, specialist în malpraxis medical, susține că această comisie este o piedică, dă sancțiuni modice medicilor, pe care aceștia le folosesc apoi în procese, depunându-le la dosar.

Better call Saul

Așa cum unii avocați sunt specializați în penal, alții în recuperarea proprietăților confiscate de comuniști sau a carnetelor de șofer suspendate de politiști, tot așa au apărut și avocații specialiști în malpraxis. Au început cu puțin și au dezvoltat o afacere înfloritoare. Asta pentru că pacienții au învățat cât de cât să-și cunoască drepturile și să ia aminte la cazurile supermediatizate cu despăgubiri mari.

Există o diferență majoră în abordare între spitalele publice și cele private, explică avocatul Bogdan Dobrescu pentru Europa liberă. Cu spitalele private, de regulă, se ajunge la o înțelegere care evită procesul, pentru că ele țin la imagine, în timp ce spitalele de stat au mai puțin problema asta. ” Ele cunosc faptul că până se ajunge la o sentință judecătorească este drum lung și mizează că pacientul nu va merge mai departe, va renunța și încearcă tot felul de piedici”.

Avocatul spune că în ultimii ani numărul proceselor de malpraxis a crescut, doar casa sa de avocatură are câteva sute pe an, despăgubirile fiind de sute de mii de euro, ba chiar și de 1 milion de euro.

Ciomu, deschizătorul de drumuri

În America, la o populație de peste 324 milioane de locuitori, mor anual aproximativ 200.000 de oameni din cauza erorilor medicale, iar dintre pacienți 15% depun o reclamație, cuantumul despăbugirilor fiind undeva la 4, 5 miliarde dolari anual.

Prin comparație, în România despăgubirile pentru malpraxis, cele obținute în instanțe sau în faza de mediere, se cifrează la doar aproximativ 5 milioane de euro anual.

Celebrul caz Ciomu, doctorul care a secționat în trei penisul unui tânar, confundându-l cu testiculele, de unde i se trage si porecla cu același nume, a deschis o cutie a Pandorei în ce privește despăgubirile pe malpraxis. Victima a primit în 2008 o despăgubire uriașă - jumătate de milion de euro- nevasta i s-a întors acasă, dar nu în apartamentul din Ghermănești, ci în noua vilă din Otopeni.

Doctorul Ciomu, deși nu mai operează, e bine și el. Nu a dat din buzunarul lui niciun sfanț: primăria a achitat daunele, spitalul Panduri ( acum Burghele) fiind în subordinea ei, e profesor la „Carol Davila” și își plimbă nepotul și labradorul.

Spitalul Județean din Slobozia a fost condamnat în 2017 să plătească despăgubiri materiale și morale de 500.000 euro pentru un caz de malpraxis petrecut în urmă cu 8 ani, când medicul obstretician Valentina Dinu, în urma unor proceduri greșite la o naștere, a lăsat bebelușul complet paralizat. Medicul a primit o amendă penală de 20.000 lei și interdicția de a practica vreme de 3 ani.

Tot în 2017, medicul Carmen Braia de la secția ORL a Spitalului de Urgență Târgu Jiu a fost condamnată la 3 ani ani de închisoare cu suspendare și la plata unor despăgubiri de 400.000 de euro pentru uciderea din culpă a unei adolescente de 17 ani, căreia i-a administrat antibiotice fără să-i facă testul alergic.

Daune de 500.000 euro au trebuit să plătească Spitalul Foișor din București și medicul Traian Ursu care a făcut o operație de hernie de disc în urma căreia un bărbat de 35 de ani a rămas paralizat.

Pentru leziunile provocate la naștere ( copilul a murit peste doi ani), Spitalul de Urgență Pitești și medicul ginecolog Sorin Pletea au fost condamnați la plata unor daune de 500.000 euro, medicul fiind condamnat la doi ani cu suspendare și interzicerea dreptului de a mai profesa timp de doi ani.

Sărăcie și la asigurările de malpraxis

În România, din Produsul Intern Brut (PIB) per capita de 9.500-10.000 dolari din care se cheltuiesc aproximativ 57 de dolari pe pacient. Spre comparație, Franța și Germania au un PIB per capita în jur de 40.000 dolari, din care se cheltuiesc pentru un pacient între 5000 și 5400 dolari, adică undeva la 11%, iar Ungaria cu un PIB de 12.664 dolari cheltuie 74 dolari. Până și Bulgaria investește mai mult într-un pacient – 66,2 dolari.

În România, există 250 de medici la 100.000 de locuitori, în timp ce media europeană este de 500-600 medici. Deficitul de medici în România depășește 5000 asta din cauza numărului mare al celor care au plecat din țară în ultimii 10 ani- peste 43.000, potrivit unui studiu al OMS.

La cum arată sistemul medical este aproape normal ca o asigurare de malpraxis începe de jos, de la 40-60 euro pe an, și poate ajunge în cazul chirurgilor până la 200 de euro pe an. La aceste sume, prima de asigurare este și ea mică, acoperind între 60.000 euro și 200.000 euro.

În Statele Unite, asigurarea de malpraxis se ridică la jumătate din veniturile medicului, iar în Europa este în jur de 30%.

Greșelile medicale în cazul echipei Beuran

• Biocidul utilizat pentru dezinfecția câmpului operator în timpul operației de la Spitalul Floreasca este avizat numai pentru dezinfecția mâinilor personalului medical, și nu pentru dezinfecția pacienților
• S-a diagnosticat greșit alergia la iod a pacientei, nu a existat niciun element care să indice o astfel de alergie
• A fost folosită o substanță pe bază de etanol, concentrație de 89%, puternic inflamabilă și a fost folosit bisturiul electric
• Niciun medic din echipa operatorie nu se afla în serviciul de gardă. În echipa operatorie s-a preferat un medic rezident și apoi un medic specialist adus de acasă, desi puteau interveni medicii primari chirurgi de gardă.
• Accidentul a fost menționat doar într-o anexă a raportului operator.
• Medicul rezident nu era sub directa supraveghere a responsabilului de rezidenți, așa cum prevede protocolul.