Linkuri accesibilitate

CCR discută pentru a 8-a oară modificările asupra Codurilor penale, care ar putea înlesni inclusiv pedepsele din cazul ororilor din Caracal


Imagine de la protestul din București, de sâmbătă seara, față de reacția autorităților la odioaselor crime de la Caracal, când Alexandra, de 15 ani, nu a putut fi salvată după ce a apelat la 112

De șapte ori a amânat CCR până acum modificările aduse de coaliția PSD-ALDE, care înlesnesc pedepesele în special pentru inculpații pentru corupție, dar care au efecte și asupra dosarelor de crimă, cum este cazul uciderii fetelor de la Caracal

Dacă nici la ședința de luni judecătorii CCR nu iau o decizie, este posibil ca amânarea să fie până în septembrie, pentru că este de așteptat ca CCR să intre în vacanță.

Modificările au fost operate înainte de alegerile de la 26 mai, după o dispută în interiorul PSD, în care Guvernul a refuzat să adopte două ordonanțe de urgență referitoare la aceste modificări, care relaxează legile penale în favoarea, în mare parte, a celor acuzați de corupție, dar care îi avantajează și pe corupți. Modificările au fost adoptate cu repeziciune, în zece zile, în ambele camere ale Parlamentului, cu votul PSD-ALDE, al UDMR și al unei părți din grupul minirotăților naționale.

Sesizarea CCR a venit din parte opoziției - PNL și USR, precum și din partea președintelui Klaus Iohannis.

Judecătorii CCR au avut dezbateri în mai multe rânduri asupra modificărilor operate în primăvară de coaliția aflată la guvernare, pentru că acestea nu includ și schimbările cerute de mai bine de trei ani de CCR. Una dintre acestea era armonizarea solicitărilor CCR cu prevederile Codurilor penale referitoare la abuzul în serviciu, în discuție fiind includerea unui prag de la care această infracțiune să fie pedepsită cu închisoarea.

Dintre modificările aflate pe masa CCR, cea mai cuprinzătoare și avantajoasă pentru cei acuzați de fapte penale este reducerea termenului de prescripție, însă, așa cum arată Inițiativa pentru Justiție, o organizație a magistraților condusă de procurorul Bogdan Pârlog, și dosarul Caracal, mai exact suspectul acuzat de uciderea cu sălbăticie a celor două tinere, Alexandra și Luiza, ar putea beneficia de intrarea în vigoare a modificărilor, în cazul în care CCR le admite.

În analiza INIȚIATIVEI PENTRU JUSTIȚIE au intrat și modificările pe care Parlamentul le-a adus în vara anului trecut la Codurile penale, dintre care unele au fost declarate constituționale

  • Dacă la data pronunțării hotarârii condamnatul a împlinit vârsta de 65 de ani (principalul suspect, Gheorghe Dincă, are 66 de ani) nu îi va putea fi aplicată pedeapsa detenției pe viață;
  • Dacă se va stabili că acesta a săvârșit mai multe infracțiuni (ex lipsire de libertate, omor calificat, viol, profanare de morminte), pedeapsa pe care o va executa va fi pedeapsa cea mai mare pronunțată pentru una dintre aceste infracțiuni, care nu va putea fi sporită decât cu maxim 3 ani;
  • Va putea beneficia de circumstanțe atenuante constând în conduita bună avută înainte de săvârșirea infracțiunii și conduita după săvârșirea infracțiunii și în cursul procesului penal, fără a se putea aprecia această circumstanță în defavoarea inculpatului, dacă acesta a adoptat o poziție de nerecunoaștere a săvârșirii infracțiunii, deoarece s-a considerat nevinovat;
  • Dacă va primi o pedeapsă cu închisoarea care nu depășește 10 ani, se va putea libera condiționat după ce a executat o treime (deoarece are peste 60 de ani), iar dacă pedeapsa aplicată va fi mai mare de 10 ani se va putea libera condiționat după ce a executat jumătate. La calcularea acestei fracții se va ține cont de durata muncii prestate;
  • Dacă anumiți funcționari nu și-au îndeplinit atribuțiile de serviciu în legătură cu faptele, aceștia nu vor răspunde penal pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, deoarece așa cum i-a fost modificat conținutul, sub pretextul respectării Deciziei Curţii Constituţionale a României nr. 405/2016, pentru a exista infracțiunea trebuie ca funcționarul care își încalcă atribuțiile să o facă în scopul pentru a obține un folos material pentru sine, soț, rudă sau afin până la gradul II inclusiv și să fi cauzat o pagubă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut sau o vătămare a drepturilor sau intereselor unei persoane fizice sau juridice. În condițiile în care criminalul nu a beneficiat de vreun folos material și nici nu este rudă până la gradul II cu funcționarul, acesta din urmă nu va răspunde penal;
  • Judecătorul de drepturi și libertăți nu va putea soluționa cererea de arestare/prelungire a arestării preventive, decât dacă avocatul va studia minim 4 ore dosarul cauzei (în tot acest timp poate expira măsura reținerii), altfel încheierea va fi nulă;
  • În cursul procesului penal vor fi interzise comunicările publice, declarațiile publice, precum și furnizarea de alte informații, direct sau indirect provenind de la autorități publice referitoare la faptele și persoanele care fac obiectul procedurilor;
  • Exercitarea dreptului de a nu da nicio declarație nu va putea fi folosită împotriva sa în nicio fază a procesului. Totodată, așa cum se va modifica articolul 99 C.p.p., inculpatul va avea dreptul de a nu coopera în cadrul oricărei proceduri penale;
  • După modificare articolului 92 din Codul de Procedură Penală, inculpatul va putea participa la efectuarea oricărui act de urmărire penală, inclusiv la audierea familiei victimei;
  • Anumite probe ar putea fi excluse, dacă au fost făcute de către un organ de urmărire penală necompetent material. În această cauză, până să se stabilească infracțiunea de omor, care a fost investigată de procuror conform competenței, actele au fost făcute de polițiști ;
  • Audierea inculpatului nu va putea să dureze mai mult de 6 ore;
  • Înregistrările de pe camerele de supraveghere și cele realizate în locurile publice pot constitui mijloace de probă, ceea ce înseamnă că pot și să nu fie;
  • Lipsa mențiunii din procesul-verbal de efectuare a percheziției domiciliare cu privire la refuzul criminalului de a preda persoanele sau obiectele căutate, atrage nulitatea absolută, ca de altfel și efectuarea percheziției, fără a-i fi solicitat
  • criminalului să le predea;
  • Dacă inculpatul va contesta concluziile raportului de constatare medico-legală, organul de urmărire penală va fi obligat să efectueze o expertiză, altfel raportul de constatare va fi eliminat dintre actele dosarului;
  • Criminalului i se va înmâna ordonanța de reținere împreună cu întreg materialul de urmărire penală, fapt ce va presupune încă o perioadă de timp din reținere care se va pierde cu xerocopierea unui dosar de câteva mii de pagini, pe lângă cele 4 ore de studiu al dosarului de către avocat;
  • Judecătorul care îl va aresta nu are voie să justifice o astfel de măsură cu argumente generale și abstracte și va trebui să justifice în concret modalitatea prin care se înlătură starea de pericol adusă ordinii publice- după ce va fi modificat art 226 C.p.p.;
  • Inculpatul poate fi adus cu mandat de aducere numai dacă a fost anterior citat. Se poate emite mandat de aducere în mod excepțional și motivat, iar înainte de punerea în executare a mandatului de aducere, suspectului sau inculpatului i se aduce la cunoștință învinuirea prin înmânarea unei ordonanței de efectuare în continuare a urmăririi penale sau de punere în mișcare a acțiunii penale și după ce i se aduce la cunoștință că are dreptul de a nu da nicio declarație și de a-și angaja avocat;
  • Dacă unul dintre judecătorii care au participat la dezbateri nu va mai fi judecător și cu ocazia deliberării, cauza se va repune pe rol;
  • Instanța de apel nu va putea desființa sentința primei instanțe de achitare a inculpatului și nu va putea pronunța o hotărâre de condamnare direct în apel, decât dacă sunt readministrate probe ori administrate probe noi.

Iată care sunt modificările aduse de Parlament asupra cărora s-au înaintat sesizări din partea Opoziției și a președintelui Iohannis

Principalele modificări sunt în favoarea marilor corupți

  • Prescripția se reduce la opt ani pentru infracțiunile care primesc pedepse cu închisoarea mai mari de 10 ani, dar care nu depăşeşte 20 de ani. De asemenea, pentru pedepsele mai mici de zece ani, prescipția se reduce la șase ani, față de opt, cât era până acum.
  • Reducerea pedepsei prin „circumstanțe atenuante” în cazul în care un inculpat plătește prejudiciul oricând pe parcursul cercetării penale sau până la sentința definitivă. Până acum era permisă plata doar până la primjul termen în instanță.
  • Dacă abuzul în serviciu este al unui funcționar public, are o reducere a pedepsei cu o treime. Pedeapsa pentru abuz în serviciu este între 2 și 7 ani de închisoare.
  • făptuitorul în cazul cumpărării de influență nu se pedepsește dacă denunță fapta în termen de un an. În Codul penal aflat în vigoare nu exista un termen-limită
  • Nu se mai pedepsește neglijența în serviciu, care era închisoare între trei luni și trei ani sau plata unei amenzi - o prevedere introdusă acum

Facebook Forum

Multimedia

Bădălău: Îmi cer scuze!
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:01:07 0:00
Mai mult
XS
SM
MD
LG