„Constituţia poate dispune limitarea puterii publice, aşadar, a autorităţilor publice, în beneficiul cetăţeanului sau a unor valori de interes general pentru a evita abuzul de putere. De aceea, Constituţia este cea care consacră drepturi/ libertăţi fundamentale, dându-le o redactare normativă, şi, prin urmare, nu le poate afecta/ suprima, sens în care art.152 alin.(2) din Constituţie este neechivoc. Rezultă că protecţia constituţională a cetăţeanului este ascendentă, astfel că şi revizuirile constituţionale trebuie să acorde o protecţie din ce în ce mai sporită drepturilor şi libertăţilor fundamentale”, se arată în motivarea Curţii Constituţionale, cu privire la respingerea iniţiativelor USR-PNL şi PSD de revizuire a Constituţiei, citată de Mediafax.
CCR mai atrage atenția că Legea Fundamentală protejează interesul general „realizând un just echilibru între acesta şi drepturile/ libertăţile fundamentale”.
Totodată, judecătorii CCR arată că interzicerea amnistiei şi graţierii privind faptele de corupţie limitează puterea publică: „Curtea constată că, în esenţă, prin revizuirea constituţională preconizată se are în vedere eliminarea atributului Statului de a acorda amnistia sau graţierea [colectivă/ individuală] pentru fapte de corupţie. Reglementarea analizată limitează puterea publică, astfel încât niciuna dintre autorităţile publice nu va dispune de atribuţia de a amnistia/ graţia fapte de corupţie”.
Curtea Constituţională a explicat că „puterea publică în mod axiomatic are caracter unic şi organizat, iar, în sistemul de drept continental, instrumentul juridic primar care ordonează puterea publică este actul fundamental al statului. Acesta, prin natura sa, implică, pe de o parte, o dimensiune constitutivă, care vizează stabilirea/instituirea puterilor statului şi a autorităţilor publice fundamentale, şi, pe de altă parte, o dimensiune atributivă, care vizează conferirea şi definirea atribuţiilor/competenţelor autorităţilor publice antereferite.”
Judecătorii Curții Constituționale argumentează că „puterea publică nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune diviziunea funcţiilor între diferitele autorităţi publice, iar în privinţa celor de rang constituţional aceasta îşi are, în mod evident, temeiul direct şi originar în Constituţie. Prin urmare, Constituţia, de principiu, trebuie să realizeze o diviziune coerentă şi complementară a funcţiilor puterii publice între autorităţile publice de rang constituţional, revenind Curţii Constituţionale competenţa ca, în ipoteza unor conflicte apărute în interpretarea normelor constituţionale, să tranşeze problema de drept constituţional”, se mai arată în motivare.
Totodată, Curtea Constituţională precizează că îi revine sarcina de a stabili în ce măsură consacrarea constituţională a unei interdicţii de a acorda amnistie/ graţiere pentru „-aptele de corupţie- pune în discuţie drepturi sau libertăţi fundamentale.
Curtea Constituţională a respins pe 18 iulie iniţiativele legislative ale PNL-USR şi PSD de revizuire a Constituţiei. Judecătorii au motivat acest lucru prin faptul că interzicerea amnistiei şi graţierii faptelor de corupţie, prevederi în iniţiativele legislative depuse, depăşeşte limitele de revizuire a Constituţiei.
Pe 1 iulie, partidele parlamentare de opoziţie au depus la Parlament proiectul de modificare a Constituţiei, care transpune rezultatul referendumului din 26 mai.
Proiectul opoziției a fost semnat de toţi parlamentarii PNL şi USR, PMP şi 9 parlamentari de la PRO România. Acesta prevede că amnistia sau graţierea pentru persoanele condamnate pentru fapte de corupţie sunt interzise, iar graţierea individuală de către preşedinte pentru astfel de fapte este de asemenea interzisă.
Cetăţenii condamnaţi definitiv pentru infracţiuni săvârşite cu intenţie nu vor putea candida la alegerile parlamentare, locale, europarlamentare şi prezidenţiale, acrsta fiind un criteriu de integriatate cerut de initiațiva ”fără penali” a USR.
Facebook Forum