Linkuri accesibilitate

Motivarea CCR pe validarea referendumului aduce critici explicite decretului prezidențial și minimalizează votul de la 26 mai


Valer Dorneanu a fost raportor pe validarea referendumului

Judecătorii CCR au avut pe masă contestații pe care le-au respins, referitoare la întrebările referendumului în momentul în care au validat plebiscitul. La câteva zile distanță, CCR a considerat că interzicerea amnistiei și grațierii nu poate fi inclusă în Constituție. Dilemele din motivarea CCR

CCR a validat referendumul de la 26 mai, având pe masă câteva contestații trimise la Curte de persoane fără profil public, precum și de o Asociație a Muncii. Toate au fost depuse în iunie la CCR, iar judecătorii le-au respins, validând, astfel, plebiscitul de la 26 mai.

Problema este că, în interiorul dezbaterii, așa cum reiese din motivarea CCR pe referendum, trimisă Parlamentului, dar nepublicată în Monitorul Oficial, judecătorii CCR au discutat inclusiv despre conținutul decretului președintelui Klaus Iohannis, în care erau menționate întrebările. Acestea au fost analizate la nivel de conținut, inclusiv din perspectiva morfologiei limbii române, au fost obiecții, însă referendumul a fost considerat valid.

Toate aceste discuții au făcut ca validarea referendumului să aibă loc la o lună distanță de momentul la care au avut loc alegerile. Obiecțiile au fost minimalizate, așa cum și natura referendumului a fost inclusă într-o categorie mai puțin importantă, după reiese din motivarea CCR.

CCR a arătat că, în momentul dezbaterii asupra validării referendumului, sunt luate în discuție aspectele care țin de procedură, de organizare și de desfășurarea plebiscitului. Însă, după cum reiese din motivare, CCR a trasat mai multe linii de demarcație, să le numim, prin care a arătat limitele de interpretare.

Portițele lăsate deschise de CCR, dar care lasă în suspensie referendumul de la 26 mai

  • Referendumul a fost pur consultativ, și nu a fost unul decizional, cum este cel de demitere a președintelui țării sau cel de revizuire a Constituției, astfel că aplicarea sa nu obligă la efecte juridice, chiar dacă a fost votat de milioane de oameni.​

„Cadrul constituțional aplicabil celor trei tipuri de referendum național consacră diferențe de esență între referendumul consultativ și cel decizional. Astfel fiind, și întrucât analiza Curții Constituționale, în exercitarea atribuției prevăzute de art.146 lit.i) din Constituție, este în mod necesar subsumată caracterizării și efectelor referendumului cu privire la care este sesizată, susținerile autorilor contestațiilor în prezenta cauză vor fi analizate în raport cu cadrul constituțional corespunzător referendumului consultativ”, se arată în motivarea CCR, pe acest caz raportor fiind președintele Curții, Valer Dorneanu, numit judecător CCR de PSD.

  • În același document, CCR arată că rezultatul referendumului consultativ oferă doar o orientare politică în privința problemelor de interes național care au format obiectul consultării. Decizia asupra modului în care voința exprimată la referendum va fi pusă în operă revine însă autorităților publice cu competențe în materie. De asemenea, indiferent de conținutul întrebărilor adresate poporului cu prilejul unui referendum consultativ, revizuirea Constituției urmează procedura reglementată prin dispozițiile art.150-152 din Legea fundamentală, texte care stabilesc inițiatorii, regulile de dezbatere, adoptare și aprobare a legii de revizuire a Constituției, precum și limitele revizuirii.

În privința interzicerii amnistiei și grațierii

Cum răspunde în motivare CCR la contestația care afirmă că interzicerea amnistiei și a grațierii încalcă limitele revizuirii Constituției referitoare la suprimarea unor drepturi fundamentale ale cetățenilor și independența justiției, principiul demnității și egalității. „ Curtea observă că se bazează pe aceeași abordare nediferențiată a mai multor instituții constituționale și tipuri de referendum. Astfel, întreaga motivare a criticilor formulate vizează revizuirea Constituției, inclusiv referendumul ca etapă a procedurii de revizuire, ipoteză juridică diferită de cea a referendumului consultativ.” După care, cel care a redactat motivarea reia mecanismul de revizuire a Constituției, în care CCR afre rolul de a stabili dacă permite sau nu o modificare a Legii fundamentale.

De notat că exact aceste argumente au făcut mai apoi parte din decizia CCR de ieri, în care a respins proiectele de revizuire a Constituției în privința interzicerii grațierii și amnistiei condamnaților și a faptelor de corupție.

CCR consideră că populația nu a fost informată îndeajuns

În campania electorală, Klaus Iohannis s-a plâns în mai multe rânduri că referendumul este boicotat de posturile de televiziune și au existat critici, inclusiv ale PNL, la adresa CNA, pentru că, spre deosebire de celelalte referendumuri, Consiliul care reglementeaă audiovizualul nu a mai cerut televiziunilor să organizeze dezbateri pe subiect.

  • Însă criticile lui Valer Dorneanu au referire directă și la formularea întrebărilor redactate la Palatul Cotroceni

Curtea reține că, la referendumul din 26 mai 2019, nu a existat o informare completă cu privire la toate detaliile de ordin juridic și tehnic pe care le presupun cele două întrebări, nefiind respectate recomandările reținute de Comisia de la Veneția în documentele citate. De asemenea, au existat mai multe ipoteze în cuprinsul întrebărilor, care ar fi impus o tratare distinctă, conform acelorași recomandări. Dat fiind însă faptul că referendumul are caracter consultativ, iar voința exprimată, chiar în condițiile deficiențelor evidente de redactare a întrebărilor formulate, oferă o orientare autorităților în privința voinței majoritare exprimate de votanți, nu subzistă un temei constituțional pentru invalidarea referendumului. Întrucât a fost exprimată o voință cu efect politic, iar nu juridic, în sensul analizat, aspectele de ordin juridic, tehnic și de detaliu urmează a fi apreciate în mod corespunzător de către autorități și puse în operă cu respectarea cadrului constituțional și legal de referință”, se arată în motivarea CCR.

Sinteza tuturor criticilor CCR privind referendumul include și decretul președintelui, formularea întrebărilor și consecințele. Practic, accentele critice ale motivării aruncă îndoiala și minimalizează practic referendumul.

Citat din motivarea CCR „În concluzie, verificând procedura de organizare și desfășurare a referendumului consultativ din data de 26 mai 2019, Curtea a constatat o serie de deficiențe, atât în ceea ce privește Decretul Președintelui României nr.420 din 25 aprilie 2019, cât și în ceea ce privește modul de desfășurare a referendumului. Curtea apreciază însă că deficiențele constatate nu sunt de natură să susțină o încălcare a cadrului constituțional care configurează referendumul consultativ. Astfel, în temeiul art.90 din Constituție, poporul este consultat de Președintele României, iar rezultatul consultării trebuie avut în vedere de autorități în abordarea problemelor de interes național care au format obiectul consultării, în sensul orientării politice a acestora. Această abordare se poate concretiza în diverse măsuri ale autorităților publice, fără a impune o opțiune pentru o categorie sau alta de măsuri, cum ar fi revizuirea Constituției, vizată de autorii contestațiilor formulate în această cauză. Ca urmare, declanșarea referendumului consultativ, întrebările adresate poporului de către Președinte, valorificarea răspunsurilor primite de către autoritățile publice sunt subsumate unui efect politic care, la rândul său, produce consecințe în planul răspunderii politice a actorilor instituționali implicați, iar nu în planul răspunderii juridice a acestora. În măsura în care decizia politică este de adoptare a unor măsuri cu caracter legislativ, acestea pot forma obiectul controlului de constituționalitate în conformitate cu cadrul constituțional aplicabil.”

Motivarea CCR va fi publicată în Monitorjul Oficial abia după ce va fi citită într-o ședință a Parlamentului, aflat acum în vacanță, până în luna septembrie.

Facebook Forum

19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:39:57 0:00
1989
Latest episode
19.12.89 - Actualitatea românească: Ediție specială (II)
1989
1989

Subscribe

Abonează-te
XS
SM
MD
LG