Linkuri accesibilitate

 
Ce ar putea însemna pentru România un război comercial între Europa și SUA

Ce ar putea însemna pentru România un război comercial între Europa și SUA


Industria auto ar fi printre cele mai afectate de o eventuală taxă vamală impusă de SUA Uniunii Europene.
Industria auto ar fi printre cele mai afectate de o eventuală taxă vamală impusă de SUA Uniunii Europene.

Exporturile directe către Statele Unite ale Americii reprezintă doar 2,5% din totalul produselor pe care România le vinde în străinătate. Poate părea puțin, însă într-o economie interconectată, România ar putea avea probleme inclusiv bugetare dacă America va tarifa importurile din UE.

Să luăm, de pildă, producția de cauciuc, unde lucrează peste 30.000 de români.

România exportă anual anvelope în valoare de peste un milliard de euro. Cei mai importanți cumpărători sunt marii producători auto din Europa, în special Germania. Ea este, la rândul său, cel mai mare exportator de automobile din Uniune către America.

Chiar dacă anvelopele produse de Pirelli, Michelin, Continental – sau ceilalți aproximativ 200 de producători de acest tip din România – nu se vând neapărat direct în SUA, ce s-ar întâmpla dacă, într-un scenariu ipotetic, peste o lună, comenzile care vin din Uniunea Europeană ar scădea?

Noua administrație de la Washington este supărată că țările din Uniunea Europeană vând în America mult mai mult decât cumpără din Statele Unite și – pe modelul Canada, Mexic sau China – lasă de înțeles că ar putea impune taxe vamale suplimentare pentru toate importurile americane din Uniune.

Nu e clar când, dacă și cât ar putea fi aceste noi taxe – însă cifra vehiculată este de 10% din valoarea importurilor.

Președintele american Donald Trump a declarat zilele trecute că Uniunea Europeană a tratat America „groaznic” în ultimii ani și a avertizat că blocul european se va confrunta „cu siguranță” cu noi tarife pentru a-și mai putea vinde produsele în SUA.

„Nu ne iau [cumpără] mașinile, nu ne iau produsele agricole, nu iau aproape nimic – și noi luăm totul de la ei”, a spus el.

Potrivit estimărilor oficiale ale guvernului american, deficitul de bunuri și servicii dintre SUA și UE – adică diferența dintre importuri și exporturi – a fost în 2022 de puțin peste 131 de miliarde de dolari. Cifra este similară cu cea din 2023 – de când sunt disponibile cele mai recente date.

Potrivit Eurostat, UE a vândut în 2023 americanilor bunuri în valoare de peste 500 de miliarde de dolari și a cumpărat de 344 miliarde de dolari.

Dacă UE a avut excedent comercial în relația cu SUA – adică a vândut mai mult decât a cumpărat – nu la fel se poate spune și în privința relației cu China.

În același an, blocul comunitar a avut deficit comercial în raport cu Beijingul: a vândut bunuri în valoare de 223 de miliarde de euro și a cumpărat de 514 miliarde. Mai puțin însă decât în 2022, când valoarea importurilor europene din China a atins un record de 627 de miliarde de euro.

Ce vinde și ce cumpără România din SUA

Potrivit Institutului Național de Statistică (INS), suma totală a exporturilor românești în SUA a fost, în 2023, de 2,1 miliarde de euro. America a fost al 14-lea partener comercial al României în acel an, în privința exporturilor.

Cele mai mari exporturi au fost cele de la categoria „Mașini și echipamente electrice” – peste 216 milioane de euro. Pe locul al doilea, motoare și generatoare electrice – cu aproape 65 milioane de euro anual.

În primele zece luni din 2024, SUA a devenit al 12-lea partener privind exporturile. România a vândut bunuri de aproape 2 miliarde de dolari până la 31 octombrie 2024. Datele pe întreg anul nu sunt încă disponibile, ne-au transmis reprezentanții INS.

În privința importurilor din America, acestea au fost în aceeași perioadă de aproximativ un miliard de euro, adică doar 1% din totalul importurilor făcute de România.

Cele mai importante bunuri americane sunt aparate de radiodetecţie și de radiosondaj
(radar) sau automobile, tractoare și alte vehicule terestre.

Dependența de Germania

La începutul acestei săptămâni, analiștii Deutsche Bank au dezvăluit că tarifele forfetare de 10% față de UE ar putea reduce cu până la 0,9% din produsul intern brut al blocului, în condițiile în care estimările arată că economia UE va crește doar cu 1,5% în 2025 și cu 1,8% în 2026.

Cancelarul german Olaf Scholz, al cărui mandat se încheie pe 23 februarie. El a pierdut încrederea Bundestagului inclusiv din cauza măsurilor economice anemice.
Cancelarul german Olaf Scholz, al cărui mandat se încheie pe 23 februarie. El a pierdut încrederea Bundestagului inclusiv din cauza măsurilor economice anemice.

Uri Dadush, profesor la Școala de Politici Publice a Universității din Maryland, spune într-un interviu pentru France 24 că toate țările europene vor fi afectate de posibilele noi tarife, însă unele mai mult decât altele.

„Cea care iese cu adevărat în evidență este Germania, pentru că are de departe cel mai mare excedent și cele mai mari exporturi către Statele Unite – iar acele exporturi sunt concentrate în mașini, produse farmaceutice și produse chimice”, a spus el.

Unde vinde România

O cincime din bunurile produse în România care se vând în străinătate merg spre Germania, arată datele oficiale al Institutului Român de Statistică (INS), prelucrate de Europa Liberă.

Cele mai recente date privind exporturile cuprind cifrele dintre 1 ianuarie și 30 octombrie 2024. Potrivit INS, în această perioadă, România a avut exporturi totale de 77,7 miliarde de euro și importuri de 104 miliarde de euro.

Față de aceeași perioadă a anului trecut, exporturile au fost deja mai mici cu 1,2%, în timp ce importurile au crescut cu 3%.

România a cumpărat în primele zece luni din 2024 produse în valoare de 19,9 miliarde de euro și a vândut de 16,2 miliarde.

În clasament, Statele Unite sunt pe locul 12 la exporturi și pe locul 18 la importuri.

Economia Germaniei este deja în dificultate. În 2024, PIB-ul țării s-a contractat cu 0,3%, după ce se micșorase cu 0,2% cu un an în urmă. A fost prima contracție formată din doi ani consecutivi a Germaniei din ultimele trei decenii, de la începutul anilor 2000.

La finele lunii ianuarie, speriat de introducerea unor noi tarife de către SUA, guvernul de la Berlin și-a revizuit propriile estimări cu privire la cum va merge economia țării anul acesta.

În octombrie, înainte de alegerile prezidențiale americane, oficialii de la Berlin spuneau că se așteaptă ca, în 2025, economia germană să înregistreze o creștere de 1,1%.

Acum – luând în calcul ipoteza noilor tarife – prognoza oficială a creșterii economice este de doar 0,3%.

Vicecancelarul german Robert Habeck, care este și ministrul Economiei, a declarat pe 29 ianuarie că „crizele globale din ultimii ani au lovit în mod deosebit economia noastră orientată spre industrie și spre export”.

El a subliniat „incertitudinea ridicată din prezent” cu privire la politica economică și comercială a SUA.

În 2023, Germania a exportat în America bunuri în valoare de 171 de miliarde de dolari și a importat de 76 de miliarde, potrivit bazei de date COMTRADE a Organizației Națiunilor Unite.

Nemții vând cel mai mult în SUA mașini – de 37 de miliarde de dolari, în 2023.

Pe o altă rută de comerț, Germania, principalul partener comercial al economiei românești, importă din România componente necesare industriei auto.

Industria auto per ansamblu – de la mașini, la componente – reprezintă în jur de jumătate din totalul bunurilor pe care le exportă România.

Șapte din primii zece exportatori ai României sunt din această industrie, care a generat 30 de miliarde de euro în 2023, notează Ziarul Financiar.

În jur de 230.000 de români lucrează în domeniile auto și automotive.

Marius Ghincea
Marius Ghincea

Marius Ghincea, expert în politici publice afiliat Institutului Universitar European din Florența și lector la Syracuse University din Statele Unite, explică pentru Europa Liberă cum ar putea fi afectată România de o eventuală tarifare a exporturilor europene către America.

El spune că economia românească este centrată pe industrii de export care se află în mijlocul lanțului de valoare adăugată sau de producție al companiilor germane, franceze, italiene și nu numai.

Și, dacă state precum Germania vor suferi direct efecte semnificative din cauza tarifelor, atunci – indirect – acest lucru se va răsfrânge asupra companiilor românești.

Artmetica e simplă. „Dacă nu mai poți să produci 1.000 de mașini și produci 500, vei avea nevoie de anvelope pentru doar atâtea, ceea ce implică un impact indirect semnificativ asupra producătorilor de cauciucuri din România, spre exemplu”, spune Marius Ghincea.

În cazul în care se va ajunge la impunerea de tarife – pe care mulți o numesc „război comercial” - între America și Europa, efectele nu se vor simți imediat, ci cu o întârziere de câteva luni, adică decalajul cu care companiile românești primesc comenzi din străinătate pentru diverse bunuri.

În primă fază, impactul va fi direct asupra acelor companii afectate – care ar putea avea mai puține comenzi, dar în faza a doua „vom avea efecte și în alte sectoare economice, pentru că economia este interconectată: o companie cumpără de la alta [dintr-un alt domeniu], un angajat de la o fabrică de anvelope își cheltuie salariul în orașul în care trăiește”.

„Dacă companiile românești vor fi afectate de războiul comercial dintre SUA și Europa, asta înseamnă că ar putea lua măsuri de reducere de personal sau de înghețare sau reducere a salariilor. În astfel de situații, efectul se vede în cascadă”, crede Marius Ghincea.

Aceeași părere o are și Petru Ianc, președintele Societății Române de Metalurgie, care crede că „dacă Trump impune tarife vamale pe importurile UE de mașini, atunci toată industria auto românescă va fi afectată”.

Cum se vede situația din interiorul industriei

Reprezentanții industriei auto din România sunt, însă, optimiști.

Dan Vardie, președintele Asociației Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA) din România crede că e „puțin probabil” ca industria auto și automotive din România se fie afectată de taxarea exporturilor europene către America.

„Dacă producătorii germani vor fi nevoiți să vândă 900 de mașini în loc de 1.000 pe piața americană, vă asigur că vor face toate eforturile că alea 100 pe care nu le-au vândut pe piața americană să rămână în Europa, inclusiv în România. Deci, dacă vreți, România n-are decât de câștigat”, crede el.

Vardie spune că „o taxă de 10% nu distruge dramatic vânzările pe piața respectivă” și dă exemplu mașinilor electrice produse în China.

Uniunea Europeană – inclusiv România – impune deja o taxă vamală de 10% pentru toate importurile auto, inclusiv cele americane. Pentru mașinile electrice produse în China, din 2024, Comisia Europeană a stabilit o suprataxare, care diferă în funcție de producător și care poate ajunge până la 35%.

„Vă dau un exemplu: BYD (producător auto chinez, n.r.) este în această situație și plătește o taxă suplimentară de 17,6% peste taxa de 10% și, cu toate astea, are niște prețuri extrem de competitive cu producătorii europeni. Același lucru se va întâmpla și [dacă SUA vor impune taxe de 10%]. Producătorii europeni își vor adapta prețul ca să vândă marfa”, crede Vardie.

Reacții de la Bruxelles

Chiar dacă impunerea tarifelor de către SUA este în prezent o probabilitate, oficialii de la Bruxelles par a se aștepta că – într-o formă sau alta – Europa va plăti mai mult pentru exporturile din America în timpul Administrației Trump.

Marți, 4 februarie, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a spus că Uniunea este pregătită pentru negocieri dure cu guvernul de la Washington pe acest subiect, în care să își protejeze propriul interes.

Ursula von der Leyen și Donald Trump, la o întâlnire din 2020, de la Davos.
Ursula von der Leyen și Donald Trump, la o întâlnire din 2020, de la Davos.

„Vom fi deschiși și pragmatici în ceea ce privește negocierile. Dar, să fie clar, ne vom proteja întotdeauna propriile interese”, a spus von der Leyen. Oficialul a menționat că de relațiile dintre SUA și Europa depind „locuri de muncă, afaceri, industrii”.

Mult mai tranșant a fost premierul polonez Donald Tusk: „Trebuie să facem totul pentru a evita acest război tarifar sau comercial total inutil și prostesc”.

Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.

  • 16x9 Image

    Ionuț Benea

    A intrat în presă dintr-un pariu și a rămas aici din convingere. A debutat în jurnalism în 2008 și a trecut prin redacții locale sau naționale importante, precum Ziarul de Iași sau Adevărul. A fost implicat în mai multe proiecte editoriale independente coordonate de Freedom House și Centrul pentru Jurnalism Independent.

    S-a alăturat echipei în 2021 ca senior-correspondent, funcție pe care o ocupă și în prezent. Din iulie 2021 până în ianuarie 2023 a fost redactor-șef al Europei Libere România.

    Din ianuarie 2023 ocupă poziția de senior-correspondent.

XS
SM
MD
LG