Linkuri accesibilitate

Ce efecte pe termen lung are școala online


Aproape trei milioane de copiii se pregătesc să înceapă un an școlar atipic.

Anul școlar demarează cu multe incertitudini, iar mutarea unei părți a cursurilor în online pune mari semne de întrebare cu privire la calitatea acestora.

În jur de 5.000 de unități de învățământ, din cele 18.000 din România, încep, luni, anul școlar fie exclusiv online, fie în sistemul hibrid- online-prezență fizică la școală-, potrivit Ministerului Educației și Cercetării. Școala online a luat educația românească pe nepregătite, iar măsurile de distanțare socială și igienă suplimentare le-au dat bătăi de cap directorilor de școli și profesorilor.

„Situația acum este incomparabil mai bună decât a fost în martie-aprilie”, a declarat, pentru Europa Liberă, Șerban Iosifescu, directorul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Preuniversitar (ARACIP). Cu toate acestea, lucrurile sunt departe de a sta foarte bine, iar costurile, pe termen lung vor fi pe măsură.

Școala pe internet pare greu de făcut în România în condițiile în care aproape peste 40% dintre elevi nu au participat la cursurile online din anul școlar precedent, conform unui studiu World Vision. Cauzele sunt multiple: de la lipsa accesului la Internet, la lipsa tabletelor sau a dispozitivelor electronice cu care să se poată conecta la platforme, uneori lipsa cunoștințelor necesare pentru a putea accesa platformele online sau chiar nepriceperea profesorilor în materie de folosire a dispozitivelor electronice.

Pe de altă parte, încă din perioada carantinei, ONG-urile au atras în nenumărate rânduri atenția asupra faptului că școala online „este o mare farsă” pentru cei 1,3 milioane de copii din România care trăiesc sub pragul sărăciei. Pentru ei școala, care acum presupune costuri mai mari – de la măști, la plata unui abonament la internet – s-ar putea traduce în abandon școlar. „Este de așteptat o creștere a abandonului școlar până spre 9-10%, mai ales în zonele defavorizate sau unde nu au acces la echipamente sau părinți motivați să stea chiar „cu bățul” pe copii pentru a învăța”, mai punctează directorul ARACIP.

Dintre elevii care au participat la cursurile școlii online, aproape jumătate s-au folosit exclusiv de telefoane mobile, potrivit cercetării „Impactul crizei COVID-19 şi al carantinei asupra copiiilor din România”, realizată de organizația Salvați Copiii. Computerul a fost al doilea cel mai folosit dispozitiv, în timp ce tableta a fost folosită de doar 5% dintre elevi.

Și în mediul urban, școala încă pune semne de întrebare. Sunt unii părinți care se tem că, din momentul în care copiii lor vor merge la școală, vor risca să se infecteze cu noul coronavirus. În cazul scenariului hibrid, alți părinți se tem că jumătatea de clasă care va sta acasă și va face școală online, va fi doar spectatoare la orele care vor avea loc la școală, neputând avea posibilitatea să interacționeze cu profesorul sau să pună întrebări. Practic, în acest caz, profesorul va trebui să lucreze de două ori – în momentul în care cei care au urmat cursurile online revin la școală, trebuie să se asigure că au înțeles materia predată, subliniază Ștefan Iosifescu, care argumentează că profesorii s-au adaptat online-ului și au învățat în această perioadă „cât nu au învățat în ultimii zece ani”.

De partea cealaltă, elevii, nefiind implicați și neputând fi supravegheați de către profesor, și-ar putea pierde rapid interesul pentru lecție și, de pildă, ar putea să folosească dispozitivul electronic pentru a se juca. Astfel, ar cădea în sarcina părinților să intervină și să îi controleze, renunțând, în cazul în care există, la al doilea job, ceea ce ar duce la o scădere a veniturilor familiei. „Sunt efecte în cascadă”, punctează directorul ARACIP.

„Ideea generală este că oricum vor fi pierderi de învățare”, subliniază Șerban Iosifescu, amintind că, în noua configurație, rolul profesorului devine și mai important decât până acum. Pe termen lung, dacă nu se iau măsuri, decalajele vor fi uriașe, atrage el atenția: potrivit studiilor internaționale, „dacă în patru luni de lipsă de școală un copil dintr-o familie cu venituri medii sau peste medie a dat înapoi cu 3 luni, un copil dintr-un mediu defavorizat a dat înapoi cu un an, de trei ori mai mult”.

Totuși, directorul ARACIP atrage atenția că educația are efecte pe termen lung, amintind că există studii ale OECD potrivit cărora impactul economic al celor patru luni cât școlile au fost închise este foarte mare: „Depinde și de nivelul țării și al salariilor, [dar se pierd] între 2,5% și 10% din câștigurile pe durata vieții. La nivelul minim al pierderilor, practic, fiecare copil care a fost acum la școală, când va intra în câmpul muncii va pierde cam un an de câștiguri – a 40-a parte din câștiguri pe durata vietii active”.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG