„Nu sunt săli de sport suficiente pentru toate clasele, în școala unde predau eu este supraaglomerat, avem o sală veche de sport, mai mică, și noi funcționam, în anul școlar precedent, cu trei clase de copii o dată – o clasă intra în sala de festivități, iar celelalte două, abia dacă intrau 60 și ceva de copii în sala de sport. Doar să fie vremea frumoasă afară, că pe terenul din curtea școlii avem spațiu suficient”, ne-a explicat o profesoară de educație fizică și sport de la o școală bucureșteană, care a dorit să își păstreze anonimatul.
Provocărilor pe care le presupune deschiderea anului școlar în pandemie i se mai adaugă una: cum se pot organiza orele de sport eficient, astfel încât acestea să nu devină sursă potențială de răspândire a coronavirusului și să le asigure elevilor măcar un minim de mișcare.
În recomandările ministerului pentru redeschiderea anului școlar, distanțarea socială se traduce prin reducerea cât mai drastică a contactului dintre copii - nu se pot atinge, nu își dau unul altuia obiecte și nu se mai joacă la școală. Mingea dispare din inventarul obiectelor cu care asociezi ora de sport sau recreația.
În școlile autohtone, se fac maximum două ore de educație fizică și puțini dintre copii au activități fizice extrașcolare. În condițiile în care România ocupă locuri fruntașe în rândul statelor europene la obezitatea infantilă, ora de sport ar trebui să fie cu atât mai mult luată în seamă.
„Este foarte importantă această oră de educație fizică. Acești copii vin după multe luni petrecute în casă într-un univers domestic, care poate nu a fost potrivit pentru ei ca să facă și puțină mișcare, și atunci ținem ca aceste ore să se facă, evident, respectând toate normele date de către autorități”, ne-a explicat Tihomir Milin, directorul Colegiului Național CD Loga din Timișoara. El a punctat că nu vor mai fi organizate jocuri care să permită contact direct între copii, se va respecta distanțarea, „dar puțină mișcare este absolut necesară”.
Dacă Tihomir Milin spune că la colegiul pe care îl conduce există un teren generos de sport, nu același lucru este valabil în țară. Sunt multe școli care nu au deloc o sală dedicată și fac orele de sport afară sau chiar în sălile de clasă.
„Noi nu avem sală de sport. La noi, orele de sport se făceau pe terenul de sport cât permitea vremea. Nu știu cum vom face acum”, a argumentat, pentru Europa Liberă, Adriana Sănduleasa, directoarea școlii Marin Preda din Siliștea Gumești, județul Teleorman.
Situația este similară și la școli din Capitală. „Pentru noi este o mare problemă pentru că nu avem sală de sport. Cât va fi veme frumoasă, vom face afară cât se poate. Dar vom vedea”, ne-a mărturisit și Mariana Vișan, directoarea Școlii Centrale.
O treime dintre școlile primare și gimnaziale din România nu au săli de sport, arată un studiu publicat pe site-ul Ministerului Educației. Însă dincolo de lipsa infrastructurii, din cauza pandemiei, organizarea fluxului de copii în vestiar este o altă necunoscută. „Noi o să punem pe teren niște fluturași unde să stea fiecare copil, la distanță de 1,5 metri, dar la vestiare cum se vor schimba? Pentru că nu avem decât o singură cale de acces acolo. Asta este una dintre problemele cele mai mari. Dacă bagi câte doi-trei, se termină ora până reușesc să se schimbe toți și până îi dezinfectezi pe toți”, ne-a povestit profesoara de educație fizică.
Pe de altă parte, Laurențiu Oprea, inspector școlar de educație fizică la București, atrage atenția că organizarea vestiarului „ține de organizarea fiecărei unități de învățământ”. Pe de altă parte, pentru a evita supraaglomerarea, inspectorul școlar ne-a explicat că, în fiecare an, este trimisă o scrisoare metodică prin care li se cere directorilor de școli să organizeze orarele astfel încât să nu se suprapună mai mult de două clase la ora de sport.
„Probabil că anul acesta, în funcție de baza materială a fiecărei școli, vom sugera să fie doar o singură oră pe cât posibil. Acolo unde nu se va putea, măcar să fie în spații diferite pentru a se putea respecta acea distanță de 1,5m. Apoi, am venit cu niste repere metodologice la nivelul țării pe care le-am realizat impreuna cu colegii de-ai mei si cu specialisti de la Universitatea de Educație Fizică, Centrul pentru Politici Educaționale, în care spunem cam ce se preteaza a fi relizat cu copiii pentru educație fizică de la clasa pregătitoare până la liceu în situația lucrului online”, a argumentat, pentru Europa Liberă, Laurențiu Oprea.
Nu se mai bate mingea în curtea școlii. Ce exerciții fizice pot fi făcute la ora de sport
Recomandările metodologice includ și recomandări pentru unitățile care au foarte mulți elevi, care vor lucra și în online, de la competențele specifice care ar urma să fie abordate, conținuturi, cum se va face evaluarea, însă acum este „exclus să se facă [ora de sport, n.r.] cu trei clase odată pentru că nu se respectă distanța”.
Concret, Laurențiu Oprea spune că, joi, vor avea loc consfătuiri la nivel național unde se vor face „precizări specifice fiecarei discipline de învățământ si vom prezenta acele repere, iar cazurile specificie le vom trata particular”.
Practic, spune inspectorul școlar, pentru a se respecta regulile legate de distanțare și măsurile de igienă, dar fără a implica materiale sportive, cum ar fi mingea, de pildă, principalele exerciții vor fi făcute „pentru dezvoltarea fizică armonioasă, pentru dezvoltarea calităților motrice de bază – viteză, forță în special, viteza de reacție, dezvoltarea principalelor grupe musculare, exerciții cu propriul corp care să respecte acele recomandări ale Ministerului Sănătății privind distanțarea și metodica educației fizice”, punctând că de buna desfășurare a orei depinde și „creativitatea cadrului didactic și disponibilitatea claselor respective”.
Nu este însă foarte clar ce se întâmplă cu jumătatea de grupă rămasă acasă – în ce măsură pot ei urmări orele de sport, care necesită la rândul lor, camere web pentru a putea fi urmărite de acasă, și, mai mult, în ce măsură pot executa mișcările, în siguranță, acasă.
În condițiile în care, de-a lungul anilor, a mai fost discutată necesitatea creșterii numărului de ore de sport, ministrul Tineretului și Sportului, Ionuț Stroe, anunța recent că, și-ar dori mai multe ore de educație fizică pentru copii cu respectarea regulilor impuse în pandemie, potrivit Agerpres. Dar realitatea din teren îl contrazice. Inspectorul Laurențiu Oprea susține că, în condițiile actuale, nu se poate ajunge la un număr mai mare de ore de sport.
Totuși, pentru impulsionarea activităților sportive, Guvernul va acorda vouchere de câte 300 de lei pentru fiecare copil care se legitimează la cluburile sportive.
Deocamdată, în fața unor provocări mai mari – de la organizarea orarelor, a spațiilor de clasă, la trasarea responsabilităților fiecărui actor implicat în actul educațional, la reglarea transmisiunii online pentru școlile care optează pentru scenariul hibrid – „ora de sport nu pare să fie o prioritate națională”, a argumentat consultata în domeniul educației Anca Tîrcă.
Ea ne-a explicat că riscul este ca abia în timpul semestrului, ore precum cele de sport sau muzică și desen să devină stringente, fiindcă, în acest moment, sunt școli care nu s-au pregătit pentru niciun scenariu, așteptând datele oficiale cu privire la situația epidemiologică pe localități pentru încadrarea acestora într-unul dintre cele trei scenarii: verde, galben sau roșu. „Acum e un heirup în școli”.
„Sportul este important, la fel ca artele, locul lui e foarte bine plasat în curriculum și trebuie să se facă eforturi să i se dea importanța cuvenită, chiar în această perioadă”, crede Anca Tîrcă, care punctează că profesorii ar trebui să își pregătească și mai bine orele, să citească recomandările autorităților și să le respecte pentru a putea evita răspândirea noului coronavirus.
Facebook Forum