Georgeta Banu, 46 de ani, profesoară pentru învățământul primar la o școală din Făgăraș, județul Brașov, și unul dintre cele peste 200.000 de cadre didactice din România care se pregătesc pentru începerea unui an școlar atipic, a povestit, pentru Europa Liberă, că, cel puțin pentru elevii din clasele mici, este absolut necesară prezența la școală, doar că principala problemă va fi legată de distanțarea socială.
În opinia ei, pentru clasele primare, spune Georgeta Banu, „oricât de optimist ai fi, tot ar fi o mare păcăleală online-ul”, deoarece „un copil de 6 ani nu poate asimila nimic în online, poate doar un procent nesemnificativ, luându-l ca pe un joc. Iar părintele nu cred că e dispus să stea împreună cu el zi de zi, pentru că un copil de șase ani nu poate să intre singur pe o platformă online”.
De altfel, și la nivel global, un raport al UNICEF a arătat că unu din trei copii nu au participat la cursurile online organizate cât timp școlile au fost închise nu doar pentru că unii copii nu au avut echipamentele necesare pentru a se putea conecta la platformele online, însă chiar și când au avut, s-au confruntat cu presiunea de a lucra, nu au avut asigurat un mediu propice învățării sau chiar nu au fost ajutați să învețe să folosească platformele online.
Și în România, din estimările Asociației Elevilor din Constanța, doar două treimi dintre elevi au avut acces la cursurile online.
„Este un lucru bun faptul că autoritățile au lăsat mână liberă școlilor și nu s-a luat o decizie la nivel național pentru că situația diferă de la oraș la oraș. Și atunci, de ce să stăm acasă?”, punctează Georgeta Banu.
Două treimi dintre părinții din România, care provin în special din Transilvani și Banat, zone cu infrastructură școlară mai bună și unde se învată într-un singur schimb, vor ca școala să înceapă în format clasic, chiar dacă lupta împotriva pandemiei nu s-a încheiat, arată datele unui sondaj de opinie realizat de IRES în parteneriat cu Edupedu.ro, Fundația viață și lumină și Fepal. De partea cealaltă, majoritatea părinților care ar alege un sistem hibrid sau online provin din sudul țării, mai arată datele sondajului.
La școala din Făgăraș la care predă Georgeta Banu sunt în jur de o mie de elevi, și, spune ea, cel mai probabil, va fi aplicat scenariul galben – potrivit căruia clasele primare și clasa a VIII-a vor veni la școală, în timp ce clasele a V-a, a VI-a și a VII-a vor face clasele online –, însă informațiile clare vor apărea pe măsură ce se apropie data de începere a școlii. Chiar și în cazul în care se aplică scenariul galben, „există probleme legate de faptul că acea distanțare socială nu prea se va putea face”.
„Deocamdată noi, în școală, nu am lucrat în schimburi, pentru că aveam capacitate și spațiu să venim deodată toți o mie la școală, dar anul acesta, probabil vor fi în schimburi, pentru că chiar dacă cei de la 5, 6, 7 vor rămâne acasă, celelalte clase sunt numeroase, cu 30 și ceva de copii pe clasă, cel puțin pe acelea le vor împărți”, crede Georgeta Banu.
Anul acesta urmează să se ocupe de o nouă generație de copii, începând cu clasa pregătitoare, și pentru că, din punctul ei de vedere, rezultatele școlii online „nu sunt extraordinare”, este pregătită să îi împartă pe viitorii ei elevi în două grupe, care să vină alternativ, unii dimineață, alții la prânz, ceea ce ar prespune muncă dublă: „fie că sunt sau nu plătită”.
Din experiența pe care a avut-o în cele câteva luni de școală online cu foștii ei elevi, știe că cei mici abia așteaptă să se întoarcă la școală. Deocamdată nu își cunoaște viitorii elevi, însă le va afla numele la început de septembrie. Pentru a le ușura venirea la școală, în condițiile restrictive ale pandemiei, s-a gândit să aibă mai multe întâlniri online cu ei și cu părinții lor înainte de începerea școlii pentru a se putea cunoaște mai bine și pentru a-i putea informa cu privire la măsurile pe care trebuie să le respecte în noul an școlar.
„Aș vrea să mă întâlnesc cu ei de două-trei ori online înainte de școală pentru că, dacă părinții nu vor avea acces în școală, cu toată bunăvoința mea, pentru copilul acela totul va fi nou și reacția lui va fi una de retragere, respingere, neacceptare”, argumentează ea.
În noul an școlar, orele vor fi mai scurte și unele ore au fost scoase: „La noi la învățământul primar și la clasa pregătitoare nu mai este o oră de dezvoltare personală, iar timpul de învățare este de vreo 30 de minute doar, iar până la 45, vom avea activități de respectarea normelor anti-Covid – spălat pe mâini, dezinfectat”.
Purtatul măștii dă alte bătăi de cap, mai ales pentru că este vorba de copii cu vârste mici. „Pentru că va fi incomodă, vor încerce să renunțe la ea sau, în cele mai multe cazuri, nu o vor purta corect”, spune Georgeta Banu, care, de partea cealaltă, încearcă să se imagineze predând și ea cu masca pe față: „Nu știu cât de bine mă voi face înțeleasă, nu știu cum îmi voi desfășura ora de muzică. Copiilor li se va părea interesant la început”.
Vor fi însă și copii care nu își vor putea permite să aibă măcar o mască pe zi – în ideea că orele sunt mai scurte și că ei reușesc să își țină corect măștile pe față, fără să fie nevoie de o mască nouă. Guvernul a anunțat că nu poate asigura măști pentru toți elevii și profesorii, dar cei din categoriile vulnerabile vor primi măști gratuite.
„Sunt copii care vin la școală fără un sandviș, care se bazează pe laptele și cornul primit la școală, sunt familii care au 5-6 copii. Va cădea tot în sarcina noastră, a profesorilor, să identificăm familiile cu probleme, dar acesta va fi un procedeu de durată, până se fac dosarele, care sunt stufoase, până sunt aprobate... Și apoi ceri măști. Eu îl văd ca pe un procedeu cu bătaie lungă, dar familiei respective îi trebuie acum, fiindcă începe școala. Și nu îi trebuie una, îi trebuie câteva zeci de măști pe lună”, explică cadrul didactic.
Cât despre distanțarea în timpul pauzelor, spune că ar fi imposibil de aplicat: „Cine a pus această condiție, înseamnă că nu a stat niciodată între copii sau nu a avut în preajmă mai mult de 2-3 copiii, fiindcă ei au mereu tendința de a socializa”.
Într-un an nou școlar plin de provocări, speră să îi aibă partneri de încredere pe părinți, care ar trebui să fie un partener responsabil și să încerce să verifice starea de sănătate a copilului înainte de a-l trimite la școală: „Au existat nenumărate cazuri în care părinții nu au avut ce să facă cu copilul respectiv și l-au trimis la școală foarte bolnav. Nu se va mai putea face acest lucru și reponsabilitatea trebuie să fie și de partea părinților (...) Părintele trebuie să fie sincer [atunci când completează declarația pe propria răspundere atunci când duc copilul la școală, n.r.] și să spună dacă a călătorit, dacă a avut sau nu în familie cazuri, pentru că aceasta este o simplă declarație... Mi se pare normal să faci acest lucru și trajul să se facă acasă”, argumentează ea, atrăgând atenția că reversul medaliei este că aceasta reprezintă, pentru elevii mai mari, un motiv „extrordinar de bun” pentru a chiuli sau să spună că nu se simt bine.
„Dacă nu vom fi cu toții [autorități, școală, părinți, copii, n.r.] responsabili, nu vom face treabă bună”, mai spune Georgeta Banu.
Facebook Forum