Cum se poziționează Chinei în conflictul ruso-ucrainean este o întrebare care a măcinat comunitatea internațională timp de mai multe zile. Deși nu a impus sancțiuni economice Rusiei, regimul de la Beijing a anunțat că va acorda ajutor Ucrainei și a lipsit de la licitațiile de vânzare de petrol rusesc.
Cercurile politice internaționale citate de New York Times sunt în consens cu privire la ce țară va ieși victorioasă din tulburările actuale internaționale: China.
Analiștii sunt de părere că, după ce a dat un răspuns confuz cu privire la invazia inițială a Rusiei, China a dezvoltat o strategie de comunicare astfel încât să se protejeze de cele mai grave consecințe diplomatice și economice, iar în final, China va beneficia de pe urma schimbărilor geopolitice o dată ce războiul va fi încheiat.
China a evitat constant să îl critice direct pe Vladimir Putin, iar liderul său a încercat să stea deoparte de carnagiul din Ucraina.
Guvernul lui Xi Jinping a denunțat sancțiunile internaționale impuse Rusiei, dar în același timp a lăsat să se înțeleagă discret că firmele chinezești ar fi dispuse să respecte sancțiunile pentru a proteja interesele economice ale Chinei în Occident. Aici ar fi și cheia poziționării în perioada următoare a guvernului lui Xi Jinping față de evoluția conflictului din Ucraina.
China nu a participat la licitațiile pentru vânzarea de petrol brut unde Rusia a încercat să vândă la prețuri de 32 sau 25 de euro barilul, relata Bloomberg.
Analiștii americani sunt de părere că, în centrul strategiei Chinei se află convingerea că Statele Unite sunt slăbite din cauza aventurilor străine nechibzuite, inclusiv, din perspectiva Beijingului, instigarea lui Vladimir Putin în conflictul din Ucraina.
În această viziune, invazia Rusiei ar fi distras atenția americană către Europa, ducând probabil la ridicarea atenției de deasupra asupra Chinei și a regiunii mai extinse Asia-Pacific.
„Toate dificultățile și toate echilibrele și toată jena despre care vorbim, acestea sunt pe termen scurt”, a spus pentru New York Times Yun Sun, directorul Programului China la Centrul Stimson din Washington, care a studiat acțiunile Beijingului în premergătoare războiului.
„Pe termen lung, Rusia va fi paria comunității internaționale, iar Rusia nu va avea la cine să apeleze, în afară de China.”
Abordarea Chinei nu este deloc sigură. Apropierea prea mult de Rusia ar risca să înrădăcineze animozitatea în Europa, iar dacă Germania, Franța și alți aliați își vor construi apărarea așa cum au promis, Statele Unite ar putea fi eliberate în cele din urmă pentru a-și transfera mai multe resurse către contracararea Chinei.
„Ne simțim, de asemenea, foarte, foarte îngrijorați, deoarece războiul Rusia-Ucraina va forța Europa să se încline spre SUA, iar apoi China va fi târâtă mai adânc într-o dilemă”, a declarat aceleiași surse Zhu Feng, profesor de relații internaționale la Universitatea Nanjing.
Aliații Statelor Unite din Pacific, inclusiv Japonia și Australia, „vor adopta, de asemenea, o poziție militară mai puternică. Deci totul pare neprietenos cu China.”
Pe acest fond, China se ține la distanță de Rusia deocamdată.
Joi, ziarul german Bild anunța că avionul în care se afla ministrul de externe rus, Serghei Lavrov și care avea ca destinație Beijingul a făcut cale întoarsă de la jumătatea drumului din regiunea Novosibirsk din Siberia în loc să își continue drumul spre China. Aeronava a parcurs 2.800 kilometri și s-a întors pe aeroportul Vnukovo din Moscova, lucru confirmat de imaginile de pe aplicațiile de urmărirea a zborurilor apărute pe rețelele de socializare.
Pe 16 martie, ambasadorul Chinei în Ucraina îi spunea guvernatorului din Liov că China nu va ataca niciodată Ucraina și va acorda ajutoare umanitare țării. Declarația venea după ce presa americană a relatat că Rusia ar fi solicitat Chinei ajutor militar pentru războiul din Ucraina.
De altfel, apelul a primit răspuns pozitiv doar din partea Siriei. Regimul de la Damasc promitea 20.000 de soldați, dar numărul doritorilor a ajuns abia la 2.000.
Amândouă pozițiile veneau după ce, pe 15 martie, serviciile americane anunțau că Rusia ceruse ajutor explicit economic și militar Chinei, ceea ce regimul de la Kremlin negase.
Consilierul american pentru securitate națională, Jake Sullivan, prezenta poziția SUA după o întâlnire „intensă” de șapte ore pe care a avut-o la Roma cu omologul său chinez, Yang Jiechi, subliniind că Moscova și-a prefăcut interes pentru diplomație în timp ce se pregătea pentru invazie, și, de asemenea, că armata rusă dădea clar semne de fragilitate.
„A fost o sesiune intensă de șapte ore, care reflectă gravitatea momentului, precum și angajamentul nostru de a menține linii deschise de comunicare”, a spus un înalt oficial al administrației. „Această întâlnire nu a fost despre negocierea unor probleme sau rezultate specifice, ci despre un schimb de opinii sincer și direct.”
Informații despre faptul că China ar fi avut cunoștințe prealabile despre acțiunea militară a Rusiei și că ar fi cerut Rusiei să o amâne până la încheierea Jocurilor Olimpice de iarnă au existat de dinainte de atacul asupra Ucrainei. De asemenea, date despre o posibilă pregătire.
China neagă că ar fi știut de intențiile Rusiei
Într-un editorial găzduit de Washington Post, ambasadorul Chinei în Statele Unite, Qui Gang arată că „afirmațiile despre care China a știut, a acceptat sau a susținut în mod tacit acest război sunt pură dezinformare. În Ucraina erau peste 6.000 de cetățeni chinezi, China este cel mai mare partener comercial atât al Rusiei, cât și al Ucrainei și cel mai mare importator de țiței și gaze naturale din lume. Conflictul dintre Rusia și Ucraina nu face bine Chinei. Dacă China ar fi știut despre criza iminentă, am fi făcut tot posibilul să o prevenim”.
Ambasadorul spune că nu trebuie făcută o comparație între Ucraina și Taiwan cerând clar delimitarea celor două probleme și tratarea or ca chestiuni separate.
„Ucraina este un stat suveran, în timp ce Taiwan este o parte inseparabilă a teritoriului Chinei. Problema Taiwanului este o chestiune internă chineză. Nu are sens ca oamenii să sublinieze principiul suveranității asupra Ucrainei în timp ce dăunează suveranității și integrității teritoriale a Chinei pe Taiwan. Viitorul Taiwanului constă în dezvoltarea pașnică a relațiilor dintre strâmtoare și reunificarea Chinei. Ne angajăm pentru reunificarea pașnică, dar păstrăm și toate opțiunile pentru a reduce „independența Taiwanului”, arăta ambasadorul Chinei în Statele unite în același editorial.
Un alt lucru extrem de important care contează în evaluarea poziției Chinei este dependența economică a acesteia de relațiile cu Europa și Statele Unite.
Comerțul cu Rusia al Chinei reprezintă în jur de 1% din total. Printre cei mai mari importatori sunt SUA, sau state din Europa ca Marea Britanie, Germania sau 99%. Iar China este conștientă că avertismentele americane de impunere a unui embargo economic asupra Beijingului ar avea urmări în politica internă.
„Amenințările împotriva entităților și întreprinderilor chineze, așa cum au spus unii oficiali americani, sunt inacceptabile. Nici războiul, nici sancțiunile nu pot aduce pacea. A mânui ștafeta sancțiunilor împotriva companiilor chineze în timp ce căutați sprijinul și cooperarea Chinei pur și simplu nu va funcționa”, arăta, în același editorial, Qui Gang.
Americanii au precizat de mai multe ori că vor impune sancțiuni Chinei dacă se va implica în conflict. Bursele de la Hong Kong și Beijing erau într-o ușoară revenire pe fondul întâlnirii telefonice dintre cei doi președinți.
