„Îmi pare rău că premierul introduce Sănătatea în lupta politică, sunt aici să clarific câteva lucruri care sper să nu mai fie folosite niciodată în retorica de campanie sau politică. Sunt aici să explic ceea ce domnul prim-ministru Cîțu tocmai a spus și astăzi, la fel cum a spus și ieri că nu înțelege cum oamenii din centrele de vaccinare sunt neplătiți de două-trei luni”, a declarat sâmbătă ministrul Ioana Mihăilă într-o conferință de presă susținută la Ministerul Sănătății.
„Faptul că azi vorbim de personal neplătit, de lipsă de bani și lipsă de resurse pentru ambulanțe și medicamente se datorează doar iresponsabilității premierului Cîțu”, a spus Ioana Mihăilă.
Ministrul a spus că l-a informat pe premier încă din luna aprilie că banii sunt insuficienți și că „bugetul pentru Sănătate era la fundul sacului”.
„Domnul prim-ministru ne spune acum cum că nu înțelege cum s-a întâmplat acest lucru, deși știa încă din aprilie că banii alocați Ministerului Sănătății nu sunt suficienți. Știa acest lucru pentru că i-am adus în atenție, printr-o adresă oficială de altfel, înregistrata la cabinetul primului ministru în data de 28 aprilie, la o săptămână după numirea mea în funcție. Prin această adresă i-am spus atunci că nu sunt suficienți bani pentru salarii, programe de sănătate, acțiuni prioritare, plata personalului din centrele de vaccinare”, a spus Ioana Mihăilă.
Mihăilă a spus că poate dovedi cu adresele trimise premierului că l-a informat apoi la fiecare ședință de guvern că s-au epuizat fondurile pentru centrele de vaccinare, pentru tratamentul cancerului și pentru ambulanțe.
Ea a spus că premierul Florin Cîțu a fost cel care a decis „prioritizarea” acestor bani către Programul Național de Dezvoltare Locală 3 (PNDL 3), sursă a scandalului din coaliția de guvernare.
„În ceea ce privește salariile personalului medical, i-am atras atenția că pentru 2021 a crescut numărul personalului plătit de Ministerul Sănătății pentru SAJ-uri, DSP-uri, medici și asistenți din UPU, CPU, din cabinetele de medicină legale ale spitalelor, ridicându-se la un număr aproximativ de 75.000 de persoane. În ceea ce privește programele de sănătate care includ vaccinurile pentru copii, TBC, HIV, a fost informat încă de atunci, că mai era nevoie de 630 de milioane de lei pentru a se ajunge măcar la nivelul lui 2020 pentru aceasta cheltuială”, a mai spus Mihăilă.
Întrebat despre acuzaţiile fostului ministru USR PLUS al Sănătății, Vlad Voiculescu, potrivit căruia nu au mai fost alocate fonduri pentru plata personalului din centrele de vaccinare încă din luna mai, premierul Florin Cîţu a spus că Ministerul Sănătăţii a avut un buget, iar banii suplimentari sunt alocaţi la rectificarea bugetară. În acest context, el i-a invitat pe miniștrii USR PLUS să participe măcar la ședința de guvern la care va fi făcută rectificarea bugetară, trimitere în cheie ironică la absența acestora de la ultimele două ședințe de guvern.
„Ministerul Sănătăţii a avut un buget şi anume nu are cum să dea Guvernul. La rectificare se alocă bani suplimentari. Când a fost nevoie de a cumpăra Remdesivir imediat am aprobat din Fondul de rezervă. La rectificarea bugetară sunt alocate resurse, îi aşteptăm pe colegii de la USR să vină la rectificarea bugetară. Eu vă spun că de fiecare dată când Ministerul Sănătăţii a cerut, a primit”, a afirmat Florin Cîţu, la finalul şedinţei de guvern de vineri.
Sâmbătă, la Timişoara, premierul a reluat atacul la adresa ministrului Sănătății, spunând că nu înțelege „cum s-a întâmplat ca Ministerul Sănătăţii să nu plătească centrele de vaccinare” și că „oamenii sunt neplătiţi de vreo două luni de zile. Foarte bizar acest lucru”.
USR PLUS a depus vineri seară la Parlament o moțiune de cenzură împotriva guvernului Cîțu, deși face parte din cabinetul condus de premierul PNL, cerând schimbarea acestuia de la conducerea guvernului.
Ședința coaliției de vineri seară s-a încheiat după circa o oră, fără nicio înțelegere între premier și USR PLUS. După eșecul discuțiilor, liderii USR PLUS, Dacian Cioloș și Dan Barna, au anunțat că au luat decizia depunerii moțiunii de cenzură la Parlament, în aceeași seară, potrivit mandatului primit cu două ore în urmă de la Comitetul Politic al partidului.
Decizia USR PLUS a fost motivată de adoptarea în ședința de guvern de vineri seară, în lipsa miniștrilor de la USR PLUS, a Programului Național de Dezvoltare Locală 3 (PNDL 3) - „Anghel Saligny”, măr al discordiei între premierul Florin Cîțu și USR PLUS, soldat cu demiterea ministrului USR al Justiției, Stelian Ion, căruia premierul i-a imputat că a refuzat să dea aviz PNDL 3. USR PLUS a spus despre programul de dezvoltare locală că reprezintă „cel mai mare jaf din banii românilor”. Ei spun că niciun amendament al USR PLUS nu se află în forma adoptată vineri de Guvern și că „Florin Cîțu a ales să calce în picioare justiția și să legitimeze furtul din banii românilor.” Programul este destinat autorităților locale. PNL are peste 1.200 de primari, iar USR PLUS mai puțin de 60. Florin Cîțu candidează la șefia Partidului Național Liberal în mai puțin de o lună iar programul adoptat prin ordonanță de urgență va profita liderilor locali ai partidului care-și vor da votul pentru o nouă conducere a PNL.
Cei doi lideri ai USR PLUS au explicat că nu intenționează să renunțe la asocierea cu PNL și UDMR și că își doresc ca această coaliție să continue, dar fără Florin Cîțu la conducerea guvernului. Ei au spus că, cel mai probabil luni, miniștrii USR PLUS își vor da demisia din guvern dacă nu-i demite între timp premierul Florin Cîțu.
La scurt timp de la apariția textului moțiunii, intitulate „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, liderii AUR au revendicat mare parte din textul moțiunii.
PSD, USR PLUS și AUR au împreună 280 de parlamentari, cu mult peste numărul necesar pentru a da jos Guvernul. Președintele PSD Marcel Ciolacu a anunțat încă de vineri seară că partidul său va vota orice moțiune împotriva Cabinetului Cîțu, atrâgând atenția USR PLUS că încă face parte din acest guvern. Pentru ca moțiunea de cenzură să fie aprobată este nevoie de 234 de voturi.
Potrivit textului moțiunii „Demiterea Guvernului Cîțu, singura șansă a României de a trăi!”, demersul USR PLUS pornește de la premisa că guvernul Cîțu nu mai are legitimitate politică pentru că îi lipsește susținerea unei majorități parlamentare. Cu toate acestea, toate reproșurile aduse guvernului privesc doar persoana premierului: de la problemele sale din trecut până la profilul său actual, care-l arată „incapabil să iasă din logica unei gândiri înguste de partid.”
