Numărul de cazuri de coronavirus în China ar putea fi de patru ori mai mare decât cel raportat oficial de regimul de la Beijing. Studiu

Oamenii de știință din Hong Kong au folosit diverse modele matematice care au analizat numărul de cazuri raportat de China, în baza definiției pe care autoritățile chineze i-au dat-o bolii provocate de coronavirus. Argumentul medicilor din Hong Kong este că între 15 ianuarie și 20 februarie, Comisia Națională de sănătate, aflată sub controlul autorităților de la Beijing, a schimbat de șapte ori „definiția de caz” - adică ce simptome prezintă un om bolnav, ce patologie apare pentru a fi încadrat la bolnav de Covid 19.

Studiul a fost publicat de prestigioasa publicație medicală Lancet, are grafice și date, iar pentru cei specializați în matematici superioare, curiozitatea le poate fi ostoită aici.

Cercetătorii citați au precizat că au analizat schimbările de parametri care au coincis cu fiecare redefinire a cazurilor de Covid19, care nu au luat în calcul pacienții cu simptome ușoare și nici asimptomaticii. Aceiași cercetători mai spun că este posibil ca numărul estimat de ei, adică 223.000, față de cei 55.508 raportați oficial de chinezi, să fie și mai mare, însă nu s-au lansat în speculații.

Folosind modele matematice, oamenii de știință au evaluat schimbările din China în definirea unui caz pozitiv pentru coronavirus - din criteriile inițiale, care i-au luat în calcul doar pe cei care au fost în renumita de-acum piață din Wuhan, unde se vând animale exotice chiar vii sau care se taie la fața locului pentru a fi mâncate, în multe cazuri crude. Cercetătorii din Hong Kong au lărgit aria dincolo de piața din Wuhan, au aplicat parametri mai largi, cum ar fi un tabel compatibil cu covid-19 și dovezi radiologice de pneumonie, indiferent dacă a existat sau nu o legătură epidemiologică - și au măsurat modul în care aceste modificări au afectat detectarea cazurilor.

Studiul publicat în Lancet arată metoda de lucru - „Folosim modele de creștere exponențială pentru a estima modul în care modificările de definiție a cazului au afectat numărul de cazuri raportate în fiecare zi. Apoi deducem cum ar fi apărut curba epidemiei dacă aceeași definiție a cazului ar fi fost utilizată în întreaga epidemie ”.

Experții raportează că pe 15 ianuarie a fost publicată prima definiție a unui caz pozitiv pentru coronavirus: au fost incluse în definiția de caz patru afecțiuni clinice de pneumonie virală și a fost prelevat un eșantion din tractul respirator pentru a completa secvențializarea genomului care arată asemănarea cu SARS-CoV-2. Cu toate acestea, aceste criterii s-au schimbat pe măsură ce epidemia a progresat.

Oamenii de știință din Hong Kong au luat ca referință a cincea modificare a criteriilor, care a fost una dintre cele mai importante și a început să fie aplicată abia la jumătatea lunii februarie: ei au considerat la numărătoare persoanele care au fost în Wuhan sau în zone în care au fost raportate cazuri, De asemenea, au inclus în calcul criterii clinice, analize radiologice de pneumonie, indiferent dacă au avut sau nu o legătură epidemiologică, precum și confirmarea virologică a infecției.

„Modificările definițiilor cazului au avut un efect clar asupra proporției de infecții identificate și considerate ca fiind cazuri confirmate", notează cercetătorii. În 20 februarie, China a raportat 55.508 de cazuri confirmate. Dintre acestea, 27.000 erau din Wuhan, epicentrul epidemiei, 16.000 erau din restul provinciei Hubei și 13.000 în restul Chinei.

Potrivit oamenilor de știință din Hong Kong, în cazul în care definiția cazurilor de îmbolnăvire de la mijlocul lunii februarie ar fi fost utilizată în întreaga epidemie, numărul real de cazuri ar fi 127.000 la Wuhan, 55.000 în restul provinciei Hubei și 50.000 în restul Chinei.

Astfel, cazurile s-ar fi înmulțit cu patru față de cele raportate de autoritățile chineze la acea vreme. Sau chiar mai mult. "Numărul persoanelor infectate este probabil mai mare de 232.000, deoarece multe cazuri ușoare nu au fost testate sau confirmate, iar unele infecții au fost asimptomatice", subliniază studiul.

Totuși, experții rămân precauți. „Documentul oferă o ajustare utilă a numărului de cazuri de Covid-19 în China, dar nu schimbă concluzia esențială despre incidența scăzută și eficacitatea controlului Covid-19 în această țară. Nu doar aplatizau curba, ci o anihilaseră. Chiar și înmulțit cu patru (nu este o ajustare surprinzătoare sau nejustificată), numărul de cazuri (și decese) în China pe cap de locuitor este încă foarte mic în comparație cu țările europene și Statele Unite ", a declarat Chris Dye, de la Universitatea din Oxford.