Linkuri accesibilitate

COVID-19: Cresc îngrijorările privind securitatea alimentară pe fondul pandemiei


Femeile și copiii sunt cei mai afectați de transferul de resurse sanitare pentru combaterea COVID-19
Așteptați

Nici o sursă media

0:00 0:02:16 0:00

Pandemia COVID-19 a îngreunat și accesul la servicii de sănătate pentru mulți oameni

Organizațiile umanitare estimează că o criză alimentară pe fondul crizei economice din pandemie ar putea avea dimensiuni mai mari decât se credea inițial.

Experții avertizează de luni de zile cu privire la pericolul reprezentat de pandemia provocată de noul coronavirus la adresa securității alimentare.

Acum, atât Programul Mondial pentru Alimente (WFP), cât și Organizația pentru Alimente și Agricultură (FAO) - ambele agenții în subordinea Organizației Națiunilor Unite - afirmă că pericolul este mai mare decât estimarea inițială și că cei mai vulenrabili sunt oamenii care erau în pericol de foamete de ani de zile, dar care reușiseră să evite totuși acest prag.

WFP afirmă că 690 de milioane de persoane erau „subnutrite cronic” în 2019. Este o creștere cu 10 milioane de oameni față de 2018 și cu 60 de milioane de oameni față de 2014.

Cele mai afectate regiuni ale lumii sunt continentul african, Orientul Mijlociu și America Latină - toate regiuni marcate de conflicte armate, schimbări ale climei și marginalizare economică. Afganistanul și Pakistanul devin și ele zone cu presiune crescândă la adresa securității alimentare.

În aprilie, WFP anunța că estimările de atunci arătau o creștere cu 85 de milioane de persoane, care ar ajunge în insecuritate alimentară în decursul anului 2020.

Acele modele au fost prelucrate între timp de experți care le-au ajustat cu date în timp real care analizează impactul pandemiei COVID-19 și a măsurilor impuse pentru a combate noul coronavirus.

După trei luni, WFP și-a revizuit în creștere estimările arătând că 135 de milioane de oameni din întreaga lume riscă să ajungă anul acesta în categoria subnutriților cronici, pe lângă cele aproape 700 de milioane care erau oricum în acest segment.

Margot van der Velden, director WFP pentru urgențe, afirmă că cele mai vulnerabile state în contextul pandemiei sunt „cele care au vulnerabilități preexistente și probleme de infrastructură care fac imposibilă aplicarea unor măsuri de sprijin la dimensiunea la care ar fi nevoie”. Astfel de state sunt Republica Centrafricană, Sudanul de Sud sau Yemen.

Numărul de țări care cer ajutorul WFP a crescut în contextul pandemiei. Astfel, organizația a lansat un apel de finanțare urgentă de 4,9 miliarde de dolari pentru a putea oferi asistență pentru 138 de milioane de oameni până la finalul anului 2020.

Ar fi cea mai mare mobilizare pentru asistență alimentară din istoria Națiunilor Unite.

„Este înspăimântător că încă nu vedem vârful acestei probleme, tot ce pierdem acum va fi mult mai dificil de recuperat mai târziu”, subliniază van der Velden.

Conform noului plan al WFP, peste jumătate din ajutorul necesar anul acesta ar urma să fie livrat direct sub formă de bani sau vouchere pentru alimente.

Ideea este ca oamenii să-și procure alimente din piețele locale în mediile urbane și să contribuie astfel la stimularea economiei.

„Până când vom avea un vaccin împotriva virusului, mâncarea este cel mai bun vaccin împotriva haosului. Fără alimente putem ajunge la mișcări sociale, proteste, migrație și o subnutriție generalizată în segmente unde nu vedeam această problemă înainte, explică David Beasley, director executiv al WFP.

Și alte organizații au emis avertismente similare în ultimele săptămâni.

FAO afirmă că, pe lângă sutele de milioane de oameni în pericol de foamete, circa 16% din populația globală trece prin episoade de insecuritate alimentară moderată. În total este vorba despre 1,25 de miliarde de oameni.

„Oamenii cu securitate alimentară moderat precară nu au acces în mod constant la alimente suficiente și nutritive, chiar dacă nu suferă de foamete”, a avertizat FAO pe 13 iulie.

FAO mai avertizează și asupra clivajului dintre bărbați și femei în privința accesului la alimente, care crește din 2018 încoace.

În termeni generali, o revenire ar putea avea loc în 2021 - cu condiția unei intervenții concertate a comunității internațioale, dar, subliniază FAO, proporția crizei alimentare din 2020 va fi mai mare din cauza pandemiei.

Pe 9 iulie, organizația umaniară Oxfam International atrăgea atenția că 121 de milioane de oameni vor fi aduși în prag de foamete anul acesta din cauza șomajului și a perturbării transporturilor internaționale de alimente în contextul pandemiei.

Numărul celor care își pierd viața din cauza foametei sau a complicațiilor provocate de o alimentație precară ar putea ajunge la 12.000 în fiecare zi.

Iar măsurile preconizate s-ar putea să nu fie suficiente. Experții atrag atenția că nu numai efectele directe ale pandemiei trebuie asanate, ci și probleme structurale dezvăluite de această criză, cum ar fi lanțurile de aprovizionare.

Organizația Banque Lombard Odier cu sediul la Geneva atrage atenția că restricțiile de la frontiere, carantinele și măsurile de distanțare socială au perturbat activitatea din întregul sector de producție de alimente.

În context, Action Against Huger, o organizație umanitară franceză, îndeamnă statele lumii să privească această criză drept un moment de turnură din care sistemele alimentare trebuie să iasă mai sigure și mai pregătite pentru astfel de episoade în viitor.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG