Linkuri accesibilitate

De ce trimite Avocatul Poporului legea alegerilor prezidențiale la CCR


Romania - Renate Weber, noul Avocat al Poporului, București, 26 iunie 2019

Legea alegerilor prezidențiale a fost contestată de Renate Weber, Avocatul Poporului, la Curtea Constituțională cu doar două săptămâni înainte de scrutin. Criticile se referă la numărul de semnături pentru susținerea unei candidaturi și la definiția partidului politic parlamentar.

O eventuală decizie de admitere a sesizării nu va afecta însă procesul electoral în curs, ci se va aplica de la următorul scrutin prezidențial.

Weber reclamă și faptul că o persoană poate semna pentru mai mulți candidați, dar critica principală este aceea că cifra de 200.000 de semnături, care depășește pragul de maxim 1% din numărul alegătorilor, recomandat de Comisia de la Veneția. Potrivit unui comunicat de presă, Avocatul Poporului susține că această prevedere din lege încalcă principiul proporționalitații și reprezentativității.

”În cadrul analizei textelor de lege sus-menționatere, Avocatul Poporului observă, între altele, faptul că acestea încalcă principiile proporționalității și al reprezentativității, întrucât prin instituirea a două condiții cumulative (un număr de 200.000 de susținători, care depășește pragul de 1% din alegători și posibilitatea ca un alegător să susțină mai mulți candidați la funcția de președinte) se ajunge la suprimarea exercitării dreptului de a fi ales al cetățenilor români care îndeplinesc condițiile constituționale și legale de a candida. Caracterul excesiv al condițiilor impuse de textele criticate rezultă din raportarea pragului de maxim 1% din alegători semnatari pe liste recomandat de Comisia de la Veneția (…) la numărul total de cetățeni cu drept de vot înscriși în Registrul electoral, declarat de Autoritatea Electorală centrală, la data de 31 iulie 2019 care este de 18.963.792”, se arată în comunicatul Avocatului Poporului.

Renate Weber mai precizează că că fiecare alegător are în mod normal dreptul la un vot și numai la un singur vot, aceasta fiind o condiție a reprezentativității funcției de președinte.

”Așadar, dacă prin impunerea unui număr de 200.000 de semnături s-ar fi dorit asigurarea reprezentativității, soluția legislativă firească ar fi trebuit să fie cea a semnăturii pentru un singur candidat. Prin urmare, în opinia Avocatului Poporului, soluția legislativă privind numărul de 200.000 de alegători pentru susținerea unui candidat, cumulată cu aceea a posibilității susținerii mai multor candidaturi de către același alegător, nu poate fi considerată ca având ca scop realizarea unei selecții rezonabile în rândul candidaților pentru a asigura reprezentativitatea acestora la alegerile pentru Președintele României și împiedicarea eventualelor candidaturi abuzive”, se mai arată în comunicat.

De asemenea, Avocatul Poporului consideră că definiția de partid parlamentar condiționată de existența unui grup parlamentar propriu instituie restrângeri ale drepturilor procedurale în cadrul procesului electoral asociate dreptului de a fi ales.

”Constituirea deputaților și a senatorilor în grupuri parlamentare este o acțiune strict organizatorică care însă, în viziunea celor două texte de lege criticate devine o condiție în vederea participării în procesul electoral, creând o situație disproporționată în ceea ce privește exercitarea drepturilor procedurale electorale ale partidelor reprezentate în Parlament prin votul alegătorilor, cu consecința unor abuzuri din partea celorlalți competitori electorali”.

Depunerea listelor de semnături Biroul Electoral Central a generat scandal deoarece s-a constatat că listele conțineau indicii clare de fals- semnături care se repetau- care, însă, nu aveau cum se fie verificate de BEC, care a înaintat o sesizare penală la Parchet.

De asemenea controversată a fost definirea partidului parlamentar ca acel partid care are grup în ambele camera ale parlamentului. ALDE, care rămăsese fără grup parlamentar la Cameră și Senat, în urma demisei mai multor parlamentari, a pierdut dreptul de a mai avea reprezentanți în secțiile de vot, ca urmare a unei decizii a BEC. Deși ALDE și Pro România au contestat decizia la Curtea Constituțională, ea a fost respinsă.

Consecința: Mircea Diaconu a fost considerat candidat independent, a intrat în a doua tragere la sorți a ordinii pe buletinele de vot, pe care a prins un loc codaș.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG