Linkuri accesibilitate

Declic cere redeschiderea dosarului 10 august: Am fost în stradă toți pentru justiție și acum vrem ca justiția să funcționeze pentru noi


Reprezentanții Declic i-au înmânat procurorul general o listă cu semnături prin care cer redeschiderea dosarului 10 august

Este momentul ca justiția să arate că e independentă, iar victimele intervenției violente a jandarmilor de la mitingul din 10 august 2018 merită să le fie făcută dreptate – sunt două din mesajele cu care comunitatea Declic, alături de 20 de organizații non-guvernamentele, s-au adresat procurorului general Gabriela Scutea pentru a redeschide dosarul închis de DIICOT în care erau cercetate evenimentele de la protestul diasporei".

La o întâlnire ce a avut loc vineri, ei i-au înmânat procurorului general o petiție cu 45.000 de semnături prin care solicită infirmarea soluției de clasare dată de DIICOT pe dosarul violențelor din 10 august în care inițial Parchetul Militar îi ancheta pe șefii din Jandarmeria Română de la momentul mitingului.

„Ne-am întâlnit cu doamna procuror-general pentru a îi înmâna petiția Declic care a strâns peste 45.000 de semnături. O petiție prin care îi solicităm redeschiderea dosarului 10 august prin infirmarea soluție (nr. de clasare) și reluarea anchetei la Parchetul General. I-am lăsat odată cu petiția și semnăturile membrilor Declic care susțin acest demers. A fost o discuție la care am participat împreună cu reprezentanți ai altor 20 de organizații non-guvernamentale, mandatați de o parte a oamenilor care au fost victime ale violențelor din 10 august.

Doamna procuror-general, în acest moment, nu ne-a dat niciun răspuns concret, însă ne-a asigurat că analizează solicitările noastre și va reveni cu un răspuns în cel mai scurt timp. Sperăm că doamna procuror-general Gabriela Scutea înțelege că am fost în stradă toți pentru justiție și acum vrem ca justiția să funcționeze pentru noi. I-am înmânat această petiție și i-am arătat că nu suntem de acord cu modul în care a fost instrumentată ancheta de către DIICOT. Mai ales că în ordonanța de clasare am văzut mai multe metafore decât argumente juridice și vrem ca acest dosar 10 august să fie un dosar care găsește vinovații. Nu vrem să devină un nou dosar Mineriadă sau Revoluție”, a declarat Cătălina Hopârteanu, reprezentant al comunității Declic, într-un interviu pentru Europa Liberă.

Ea s subliniat că în cazul în care procurorul general nu infirmă clasarea dată de DIICOT, comunitatea va înainta „o contestație, inițial, la DIICOT, iar apoi dacă și aceasta va fi soluționată negativ, vom merge până în instanță cu solicitarea de deschidere a anchetei 10 august”.

Reprezentanții societății civile condamnă modul în care procurorul Doru Stoica a redactat ordonanța de clasare, de exemplu prin a compara protestatarii cu panseluțe sau buruieni ce au fost plivite de jandarmi", și cer inclusiv o cercetare disciplinară a Inspecției Judiciare.

„Din punctul nostru de vedere, al comunității Declic, această anchetă este o batjocură la adresa victimelor din 10 august. Să nu uităm că în Piața Victoriei au fost copii gazați, au fost bătrâni gazați, iar procurorul le spune că și-au exercitat ilegal un drept constituțional, acela de a protesta pașnic. Din punctul lui de vedere ar trebui să plece acasă odată ce au început violențe în Piața Victoriei, îi aseamănă pe protestatari cu panseluțe și buruieni ce au fost plivite. Sunt lucruri absolut halucinante și ridicole, aș putea spune în această ordonanță de clasare. Considerăm că ea ar trebui imediat infirmată, ca să nu mai spun că Inspecția Judiciară ar trebui să se autosesizeze și să ne spună dacă acest procuror Doru Stoica a procedat corect prin modul în care a făcut ancheta și a redactat dosarul, mai ales că o parte din părțile vătămate nu a reușit să aibă acces la dosar, deși acest drept este legal, și despre acest lucru a aflat și procurorul general", ne-a mai declarat Cătălina Hopârteanu.

Reprezentanții a 20 ONG-uri discută cu procurorul general
Reprezentanții a 20 ONG-uri discută cu procurorul general

Comunitatea Declic mai atrage atenția că un eșec privind aflarea adevărului privind evenimentele din Piața Victoriei de la mitingul diasporei", după cele două mari pete de pe fața justiției române – Mineriada și Revoluția, nu va face decât să transmită un semnal că orice drept poate fi încălcat.

„Sperăm că justiția din România va face dreptate pentru ceea ce s-a întâmplat în 10 august. Nu vrem ca dosarul 10 august să moară așa cum au murit dosarele Mineriada și Revoluția. Au trecut 30 de ani de atunci și dacă acest lucru se întâmplă înseamnă că toate protestele în stradă pentru justiție au fost în zadar pentru că justiția din România nu este independentă și nu îi apară pe cetățeni și nu le apără drepturile cetățenilor care sunt călcați în picioare. Dacă vorbim din nou despre o mușamalizare a unui dosar înseamnă că ne va fi luat dreptul la exprimare prin proteste pașnice. Dacă acest drept ne va fi luat, atunci va fi foarte ușor să ni se ia și orice alt drept", a arătat reprezentantul comunității Declic.

Iar pe modelul condamnărilor primite de România la CEDO pentru nesoluționare dosarelor Mineriada și Revoluția, comunitatea ia în calcul și o sesizare a forului european.

„Ne gândim inclusiv la o sesizare la CEDO, discutăm cu avocați în această perioadă pentru a analiza cele mai bune căi de atac. Sperăm la o justiție independentă în România, în primă fază, iar dacă acest lucru nu se va întâmpla vom merge până la CEDO cu acest dosar", a conchis Cătălina Hopârteanu.

Reprezentanții societății civile cer redeschiderea dosarului
Reprezentanții societății civile cer redeschiderea dosarului

Cum a fost clasat dosarul

Prin ordonanța din data de 26.06.2020, DIICOT a anunțat clasarea cauzei ce îi privea pe suspecții maior Cazan Laurențiu Valentin, comisar şef de poliţie Chirica Mihai Dan, colonel Cucoș Gheorghe Sebastian și colonel Sindile Ionuș-Cătălin care erau acuzați de comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, participaţie improprie la purtare abuzivă, participaţie improprie la fals intelectual participaţie improprie la uz de fals, complicitate la abuz în serviciu și complicitate la participaţie improprie la purtare abuzivă.

De asemenea, DIICOT a clasat și acuzația de săvârșirea, în forma tentativei, a infracțiunii de acțiuni împotriva ordinii constituționale, mai exact acuzația de tentativă de lovitură de stat" reclamată de conducerea Jandarmeriei din 2018.

DIICOT justifică acțiunea jandarmilor, argumentând că momentul intervenției a fost ”determinat de necesitatea eliminării riscurilor privind viaţa şi integritatea corporală a membrilor forţelor de ordine şi a participanţilor la manifestare”(…) Pe întreaga durată a acţiunii, forţele de jandarmerie, privite în ansamblul lor, au acţionat gradual pentru restabilirea ordinii publice în zonele unde aceasta a fost grav tulburată, fiind extrase, când a fost posibil, persoanele turbulente din mulţime. Zonele unde s-a tulburat ordinea publică au fost izolate, fiind luate măsuri legale împotriva celor care au comis acte de violenţă, precum şi pentru protecţia participanţilor care se manifestau în mod paşnic şi civilizat.”

Emoția publică generată de decizia DIICOT a determinat-o pe Gabriela Scutea, procurorul general, să spună că va analiza toate actele din dosar. Procurorul general are posibilitatea să infirme Ordonanța procurorilor DIICOT, dar Scutea a evitat să spună clar dacă are în vedere această soluție.

„Analiza faptelor, efectuată în ordonanță, are deschisă procedura contestării pe cale ierarhică, are deschis accesul la studiul dosarului de către persoanele interesate și posibilitatea examinării oricăror împrejurări noi, care pot să determine redeschiderea cercetărilor", a precizat Gabriela Scutea.

700 de persoane au depus sesizări/memorii la parchetele militare (PMTMB și SPM), majoritatea ca urmare a îndemnului public adresat în acest sens de către organele de urmărire penală.

Dintre cele 700 de persoane care au depus sesizări/memorii, 13 persoane nu au participat efectiv la protest, urmărind cursul evenimentelor în mass media, iar pentru 2 persoane situația reclamată este neclară, fapt ce nu a putut fi acoperit în cursul urmăririi penale întrucât, deși citate în mod repetat, acestea nu s-au prezentat în vederea audierii și detalierii circumstanțelor reclamate. De asemenea, 1 persoană declară că a participat la protest în data de 10.08.2018 între orele 1210 -1240, interval orar în care nu au existat incidente, despre cursul ulterior al evenimentelor luând cunoștință din mass-media cu ocazia ajungerii la domiciliu”, se arată în documentul DIICOT.

Cronologie dosar 10 august

Pe 11 august 2018 Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar anunță deschiderea unei anchete, în cadrul căreia aproape 800 de protestatri au depus plângeri împotriva forțelor de ordine.

Pe 12 septembrie 2018 Jandarmeria Română depune plângere la DIICOT, în care sesizează infracțiuni împotriva ordinii de stat, acuzând o presupusă lovitură de stat a protestatarilor.

În iunie 2019, Secţia Parchetelor militare a declinat la DIICOT dosarul privind intervenţia în forţă a jandarmilor la protestul din 10 august 2018. „Procurorii din cadrul Secţiei parchetelor militare au dispus prin ordonanţa nr. 18/P/2018, din data de 28.06.2019, declinarea competenţei de soluţionare a cauzei în favoarea DIICOT, în vederea continuării cercetărilor cu privire la organizarea, conducerea şi modul de intervenţie al forţelor de ordine din cadrul Inspectoratului General al Jandarmeriei Române împotriva manifestanţilor care au participat la protestul din data de 10 august 2018, desfăşurat în Piaţa Victoriei din municipiul Bucureşti, respectiv cu privire la scopul faptelor unor grupuri de persoane care în ziua de 10 august 2018 au exercitat acţiuni de violenţă împotriva forţelor de ordine şi măsura în care aceste acţiuni, prin amploarea şi modul de desfăşurare, au fost de natură să pună în pericol securitatea naţională", se arată într-un comunicat al Parchetului General.

Potrivit Parchetului General, competenţa DIICOT este atrasă de dispoziţiile art. 412 din Codul penal cu referire la art. 397 alin 2 din Codul penal, dispoziţii care incriminează tentativa la infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Cu o săptămână înainte, DIICOT a cerut spre studiu dosarul pentru a vedea dacă există elemente de conexitate între actele şi faptele ce formează obiectul urmăririi penale între dosarul de la Secţia Parchetelor militare şi cel de la DIICOT. La Direcție exista un dosar în care se investigau evenimentele din 10 august, deschis ca urmare a unei sesizări depuse de Jandarmeria Română în septembrie 2018, care a reclamat acţiuni împotriva ordinii constituţionale.

Pe 23 iulie 2019 DIICOT reunește cele două dosare și un an mai târziu clasează mare parte din acuzații.

Primul mare semn de întrebare în legătură cu soarta acestui dosar s-a pus în momentul în care el a fost cerut de DIICOT. A fost ținut un an și apoi, mare parte din acuze au fost desființate. Procurorii militari care au lucrat inițial în acest caz s-au pensionat.

Facebook Forum

VIDEO

Proteste violente în Belarus
Așteptați
Embed

Nici o sursă media

0:00 0:04:52 0:00
XS
SM
MD
LG