După anunțul oficial al demisiei, Dacian Cioloș și-a motivat demersul prin faptul că nu a obținut în Biroul Național (BN) susținerea pentru planul său de modernizare a partidului.
Numai că această condiționare a demisiei de votul BN a fost o exigență pe care nu i-a cerut-o nimeni; singur și-a impus-o.
În aceeași timp, Cătălin Drulă a spus că „Iohannis a trădat agenda reformistă”. El a spus că nu s-a decis dacă va candida la funcția de președinte la viitorul congres.
Tabăra Barna a speculat, cum altfel, momentul, convocând Biroul Permanent doar pentru a desecretiza ședința în care Cioloș a anunțat că va demisiona dacă propunerile sale nu trec de BN.
În afara promisiunii sale, nimic nu-l obliga să o facă – a remarcat-o chiar Claudiu Năsui, din tabăra Barna, care consideră demisia lui Cioloș o greșeală.
În ceea ce-l privește, Dacian Cioloș a spus că ar fi fost nefiresc să conducă partidul fără o susținere a programului său, că doar cu el a fost ales, și că sperietoarea cu demisia nu s-a dorit a fi o amenințare.
„Am fost ales cu un program. După 4 luni, președintele își prezintă un program. Dacă nu aveam susținerea Biroului Național, acel program nu avea nici un sens, pentru că aveau nevoie de votul BN. Nu a fost nici o amenințare ca să sperii colegii din BN”, a spus el după anunțul demisiei.
Ca să nu mai fie niciun dubiu asupra susținerii de care nu se bucură, Dacian Cioloș a răspuns în aceeași cheie și întrebărilor de mai târziu despre eventuala sa candidatură la președinția României.
„O candidatură la prezidențiale presupune un partid puternic (s.n) care să te susțină (s.n.). Aici (la acest nivel – n.r.) avem de lucru, deocamdată, înainte de a vorbi de candidaturi la prezidențiale.”
În această declarație se află cheia atât a raportului pe care președintele demisionar Dacian Cioloș îl are cu propriul partid, cât și a problemelor pe care partidul le are în acest moment pentru a da lideri credibili și pentru a se putea impune pe scena politică prin propriul leadership.
Revenirea la matcă
Oficial, demisia a survenit respingerii propunerilor sale „de revitalizare” cu 14 la 11, într-un Birou Național în care majoritară s-a dovedit a fi tabăra Barna, contracandidatul pe care l-a învins în toamna trecută cu o diferență de 695 de voturi pentru șefia partidului dar care controlează BN.
O candidatură la prezidențiale presupune un partid puternic care să te susțină. Aici avem de lucru, deocamdată, înainte de a vorbi de candidaturi la prezidențiale.
Încă de la lansarea candidaturii sale pentru șefia partidului au existat sceptici care au pus sub semnul întrebării atașamentul real al lui Dacian Cioloș față de o poziție care avea să-l țină departe de postura de europarlamentar.
Forurile europene, atât de familiare, sunt cele în care a crescut politic și profesional.
Au fost critici care au interpretat gestul său de luni ca pe unul de orgoliu.
Din perspectiva atașamentului său față de mediul și structurile în care s-a format, legarea demisiei de aprobarea programului său în BN pare, însă, mai degrabă o înlesnire pe care singur și-a procurat-o pentru a putea reveni la propria-i matcă. Adică în cercurile instuțiilor europene unde fostul comisar european pentru agricultură, Dacian Cioloș, se simte ca peștele în apă.
De altfel, a avut onestitatea de a recunoaște că nu-și mai găsește locul în postura de lider, chiar dacă totul a părut să se rezume la faptul că nu deține și „volanul”, cum plastic a ținut să descrie modul în care s-a perceput chiar el la conducerea propriului partid.
Pe scurt, în aceiași termeni pilduitori, a câștigat mașina, nu și dreptul de a o conduce.
În aceste condiții, el a lăsat de înțeles că demisia sa este, în egală măsură, și un gest de responsabilitate față de cei conduși de liderul fără volan.
„Un șofer care nu are volan și se ambiționează să rămână în mașină e mult mai periculos decât unul care se dă jos și lasă pe cineva care are volan.”
Răspunsul a fost menit înlăturării oricăror dubii că și-ar fi abandonat, odată cu demisia, și partidul. Mai ales că va rămâne, spune el, un simplu membru, postură din care-i va ajuta pe colegii săi să-l reconstruiască.
Legătura dintre „momentul AUR” din Parlament și demisia lui Cioloș
Pentru unii analiști, însă, discursul „rezonabil” adoptat de Cioloș luni, la înaintarea demisiei, nu reprezintă altceva decât consecința derapajului unuia din cei doi lideri AUR, din aceeași zi, din Parlament. O contrabalansare, așadar.
Copreședintele AUR George Simion s-a dus luni la tribuna Parlamentului, în timpul discursului ministrului Energiei, Virgil Popescu, la moțiunea simplă depusă de USR împotriva sa, l-a înhățat pe ministru de ceafă și de-un braț și, înfigându-se cu fața în fața ministrului, aproape de contact fizic, i-a strigat „ești un hoț”.
Gestul său a dat satisfacție miilor de fani de pe Facebook, care au salutat actul său de „curaj”.
Momentul AUR din Parlament a fost provocat special de George Simion „pentru a împiedica USR PLUS să aibă un eveniment la ora 18.00”, este de părere politologul Cristian Pîrvulescu. El crede că „Simion a făcut tot posibilul ca demisia lui Cioloș de la conducerea USR PLUS să nu fie un eveniment”.
„Atacul împotriva ministruluI Virgil Popescu a fost cu intenție pentru a împiedica USR PLUS să aibă un eveniment la ora 18.00. În aceste condiții, Dacian Cioloș a fost pur și simplu obligat să fie rezonabil”, spune politologul Cristian Pîrvulescu.
De altfel, moțiunea simplă împotriva ministrului Energiei a fost creația USR PLUS, partidul care încă avea un lider la depunerea sa și care a fost obligat să iasă de la guvernare după ce PNL a făcut alianță cu PSD, sub atenta supraveghere a Cotroceniului.
Criza a două culturi organizaționale diferite
Cât privește raportarea la problemele interne ale partidului, discursul lui Cioloș a fost o „încercare de a opri hemoragia”, crede Pîrvulescu.
În opinia sa, criza din USR PLUS, partid creat prin fuziunea a două partide, nici acum încheiată, este legată de două culturi organizaționale diferite, cu beneficiul că nu s-a anunțat încă „despărțirea în două.”
Analistul a dat exemplul fuziunii PNL cu PDL din iulie 2014: nici după opt ani cele două culturi organizaționale „nu s-au putut adapta”, tocmai pentru că sunt foarte diferite.
„Și aici avem, pe de o parte, tehnocrații care au un respect deosebit față de Cioloș, care are o relație paternalistă cu ei, care a fost comisar, care avea grijă de ei, care se întâlnea cu ei, care i-a susținut în eforturile lor, pentru că echipa este formată în mare parte acolo, la Bruxelles.
Pe de altă parte, avem grupările venite din societatea civilă, care sunt prin natura lor relativ anarhice, plus micul business al lui Barna, care se agreează foarte puțin cu genul acesta disciplinat”, a comentat Pîrvulescu pentru Europa Liberă.
USR a făcut „pârtie” pentru AUR
Pe lângă problemele organizaționale, USR PLUS are și probleme de identitate.
Pe care în ultima vreme și-o vede grosolan imitată de AUR, partid calificat de extremă dreaptă de presa internațională după asaltul asupra Parlamentului României și vandalizarea unor autoturisme din curtea Parlamentului aparținând ambasadelor SUA și Japoniei.
Și AUR face transmisiuni online pe Facebook din Parlament, precum făceau odinioară parlamentarii USR.
Și AUR, precum USR PLUS, are discurs antisistem și împotriva partidelor „ticăloase”.
Ce șanse aveau, însă, propunerile lui Dacian Cioloș să fie adoptate de Biroul Național și cât sunt ele de realiste, de adaptate la realitatea politică din România pe care un partid în construcție ar avea-o de înfruntat pentru a se impune?
Care sunt acele propuneri cu valoare de ultimatum făcute de Cioloș Biroului Național?
În primul rând, externalizarea, pe jumătate, a leadershipului de partid prin constituirea unei comisii, jumătate din membri de partid, jumătate din societatea civilă și din mediul de afaceri, care să propună până în aprilie 2022 candidaturi alternative pentru posturile guvernamentale.
Aceleiași comisii i-ar fi revenit și sarcina de a dezbate și propune o structură de guvern. Un fel de sfat al înțelepților în care jumătate din puterea de decizie în partid ar fi cedată unor voci din popor, din societatea civilă și din mediul de afaceri.
Tabăra Barna, care a avut câștig de cauză luni, în Biroul Național, a votat împotrivă motivând că cedarea competenței de pregătire a guvernării nu poate fi încredințată unor „persoane externe”.
În amendamentele la propunerile lui Cioloș, reprezentanții acesteia au motivat că, astfel, s-ar întoarce spatele liderilor politici din partid care reflectă voința membrilor de filiale. Și că, în general este o idee proastă să rupi decizia de responsabilitate și de legitimitate.
„Ideea că organizațiile neguvernamentale din afară vor putea să decidă ce se întâmplă în interiorul unui partid, asta este cel puțin straniu, este sfârșitul partidului. Este continuarea iluziei antisistem”, spune Cristian Pîrvulescu.
În opinia sa, Dacian Cioloș nu a tras cea mai importantă dintre concluzii după experiența sa încheiată luni și anume că USR „a făcut pârtie pentru AUR.”
„Dar nu a făcut pârtie pentru AUR doar pentru că s-a aliat cu AUR în septembrie la moțiunea de cenzură. Ci pentru că a susținut un discurs antisistem care a devenit credibil și pe care AUR l-a preluat din mers, l-a simplificat, i-a adăugat elemente populiste, naționaliste și religioase și l-a făcut accesibil limbajului și gândirii celor mulți.”
Adică, a fost mentor fără voie pentru AUR și trambulină pentru creșterea sa în sondaje, de unde USR PLUS a căzut pe locul patru (12,5%) iar AUR a urcat pe locul doi (20,6%), după PSD (34,4%) și în locul PNL (16,6%).
În urmă cu două luni și europarlamentarul Dragoș Tudorache, membru în Biroul Național al USR PLUS, susținut de Dacian Cioloș în cariera sa europeană, a spus că partidul trebuie să se detașeze de imaginea de partid antisistem și că a venit vremea să se maturizeze.
„A venit timpul să facem acel pas către altceva. Nu mai suntem un partid antisistem. Decât zgomot, e mai util să creștem și să ne maturizăm”. Mai mult, el a ironizat practicile de odinioară ale USR, care au fost preluate din sfera protestelor civice.
„Te legi cu lanțul de Palatul Cotroceni, ce ai rezolvat?”, se întreba retoric liderul USR PLUS, care pleda pentru o „creștere politică” ce trebuie „să vină din ceea ce ne vom asuma în continuare.”
În acest moment de blocaj în evoluția partidului a venit demisia lui Dacian Cioloș.
„Dacă continuă cu discursul antisistem, anticorupție, împotriva partidelor ticăloase, nu vor atrage un electoral special”, spune politologul.
El consideră că însăși pierderea alegerilor din 2020 a fost posibilă tocmai pentru că partidul nu a probat capacitatea de a se construi, de a-și construi organizații locale, în afara cărora un partid nu poate exista.
Cătălin Drulă: „Prioritatea mea este unitatea partidului”
Preşedintele interimar al USR, Cătălin Drulă, a declarat, marţi, într-o conferință de presă, că membrii formaţiunii au datoria de a continua proiectul politic. El le-a mulţumit lui Dacian Cioloş şi Dan Barna pentru că au asigurat fuzionarea USR şi PLUS. Drulă a mai spus că prioritatea lui este unitatea partidului.
„Am mare încredere în viitorul acestui partid, Prioritatea mea este unitatea partidului”, a mai declarat Drulă, precizând că USR va face Opoziţie pe bune.
„Vom lupta cu un sistem corupt şi inept, care face o prioritate din clientelism, nu din bunăstarea ţării. Vom arăta unde se risipeşte resursa bugetară şi vom veni cu soluţii concrete pentru a acoperi aceste găuri negre. Vom avea pentru fiecare minister şi agenţie o echipă de monitorizare care e mai mult decât un guvern din umbră”, a spus Drulă.
