În vara 2021, Ionuț Moldoveanu* a luat decizia să renunțe la cariera de polițist pentru una de economist în mediul privat.
Avea 27 de ani și lucra la Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.
Schimbarea de carieră a venit după numai patru ani de la absolvirea Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” din București.
„Banii au fost principalul motiv, am avut oferte mai bune în mediul privat”, a spune tânărul pentru Europa Liberă.
Trecerea în mediul privat a venit la pachet cu plecarea din oraș, dar jobul său la privat a durat doar doi ani: în toamna lui 2023 a revenit la biroul Serviciul de Investigare a Criminalității Economice.
„ANAF începuse deja executarea silită împotriva mea, aveam conturile blocate. S-a mai suprapus și o problemă de familie, părinții erau bolnavi, așa că am decis să revin. Nu știu pentru cât timp”, mai spune el.
Pentru că nu a rămas zece ani în sistem, cum prevedea contractul de muncă, a fost dat în judecată de instituția la care era angajat și obligat să achite 24.000 lei (4.800 euro), pentru costurile școlarizării, la care se adaugă penalități.
*Printre restricțiile pe care Ionuț Moldoveanu le are ca polițist este și cea de-a vorbi public despre problemele de sistem, motiv pentru care am decis să folosim un pseudonim și să nu menționăm localitatea în care lucrează.
„Simpla opinie te poate lăsa fără serviciu”, confirmă președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”, Vitalie Josanu, pentru Europa Liberă.
FOTOGALERIE Protest cu fumigene în fața Palatului Cotroceni
Banii, principala problemă
În fiecare an, sute de tineri precum Ionuț își dau demisia din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), deși au beneficiat de pregătire de specialitate pentru meseriile lor.
Cifrele dezastrului apar într-o adresă transmisă de MAI sindicatului Diamantul: în 2023 au fost 350 de demisii în rândul polițiștilor, 120 la pompieri și 110 la jandarmi. 580 cu totul.
E o dublare față de perioada dinaintea pandemiei, înregistrată îndeosebi de la înghețarea legii salarizării din 2021, în mandatul premierului Florin Cîțu.
„Vorbim despre lucrători tineri, de perspectivă, mulți ieșiți din termenul obligatoriu (de zece ani, în care sunt obligați să achite școlarizarea dacă renunță, n.r.), deci și cu experiență”, susține Vitalie Josanu, liderul de sindicat de la „Diamantul”.
Zona operativă - cea a oamenilor legii implicați direct în lupta cu infracționalitatea, este cea mai lovită. Aici, deficitul a trecut deja de 30% din personalul necesar, spun sindicaliștii.
Principala problemă vine din zona salarizării. „În anii 2000, un polițist câștiga cât un procuror”, spune Josanu.
Acum, un polițist nu mai primește nici jumătate sau chiar o treime cât un procuror, din cauză că salariile sunt înghețate începând cu anul 2009, mai spune el.
Cu tot cu indemnizația de hrană, de 1.000 de lei, venitul mediu net în breaslă este în jurul a 4.500 de lei (900 de euro). Europa Liberă a mai scris, pe larg, despre situația din Poliția Română:
Mediul de muncă, sursă de nemulțumiri
Banii nu sunt singura problemă. Sindicatul Europol a explicat cauzele pentru care polițiștii renunță la această meserie:
- volumul foarte mare de muncă. Din cauza deficitului de personal, un polițist e nevoit să lucreze cât doi-trei polițiști;
- politica slabă de recrutare a resurselor umane, cauzată de inexistența unor standarde și lipsa de viziune asupra dinamicii personalului;
- legea pensiilor militare - ar fi confundate în mod intenționat cu pensiile speciale, prin introducerea lor în PNRR;
- nu ar exista predictibilitate în legătură cu evoluția în carieră și cu modul de avansare în funcțiile de conducere;
- aplicarea dublei măsuri în cazul ultragierii polițiștilor comparativ cu situația ultragierii unui magistrat; în cazul unei agresiuni, de exemplu, agresorul e reținut dacă atacă un magistrat, dar este de obicei lăsat liber în cazul polițiștilor;
- restricțiile și incompatibilitățile pe care le au polițiștii comparativ cu alte categorii sociale: dreptul la grevă, dreptul de a desfășura alte activități economice sau profesii, cu excepția celei de profesor universitar ori dreptul de a exprima opinii politice.
„Pe lângă suspendarea unor drepturi cetățenești, cum ar fi cel la grevă, nu avem dreptul la activități conexe. Am fost instructor de dans sportiv, nu pot profesa, ni s-a interzis orice altă activitate. La bază sunt arheolog, nu am voie să primesc vreun ban nici din această activitate”, explică Vitalie Josanu, președintele Sindicatului Polițiștilor din România „Diamantul”.
Soluții inexistente
Breșa făcută în sistem de numărul mare de demisii este lărgită de un val crescut de pensionări.
Dacă în ultimii ani din structurile MAI ieșeau la pensie, în medie, 2.000 de polițiști/an, numărul acestora a crescut la 3.145 în 2023. Este un efect direct al modificării legii pensionării.
Până în prezent, pot ieși la pensie la 60 de ani, dar din 2030 li se adaugă câte un an în plus astfel încât din 2035 se vor pensiona de la 65 de ani.
În compensație, din școlile de profil de la Câmpina și Cluj ies anual 1.300-1.600 de absolvenți. Intrările în sistem sunt însă cu mult sub numărul ieșirilor.
„Singura variantă de completare a golurilor este sursa externă, dar de aici vin oameni slab pregătiți, pe care nu are cine să-i învețe. Asistăm la o continuă deprofesionalizare”, avertizează Vitalie Josanu.
„Meseria de polițist este una tot mai rar căutată”, confirmă reprezentanții celuilalt sindicat reprezentativ, Europol.
Sindicatul Național al Polițiștilor și Personalului Contractual arăta că, înaintea probei de evaluare a cunoștințelor teoretice (testul scris) din 27 mai 2023 era consemnat „cel mai negru an din istoria învățământului vocațional specific Ministerului Afacerilor Interne: 0,73 candidați pe un loc”.
Atâția mai rămăseseră după ce 30% dintre aspiranți picaseră proba fizică.
În 2020, de exemplu, după încheierea testării psihologice rămăseseră în cursă 5,3 candidați pe loc la Școala de Poliție de la Câmpina, respectiv 6 pe un loc la unitatea din Cluj - Napoca.
Europa Liberă România e pe Google News. Abonați-vă AICI.
