Marea dezbatere pe care a pregătit-o echipa lui Klaus Iohannis are loc în această seară și este programată să dureze între două și trei ore, după cum au anunțat membri ai echipei de campanie a președintelui în funcție.
Marea întrebare este dacă Viorica Dăncilă, candidata PSD, va merge până la Biblioteca Centrală Universitară, acolo unde se desfășoară dezbaterea, deși nu a fost invitată. Rareș Bogdan, un apropiat al lui Klaus Iohannis, declara, într-un interviu pentru Europa Liberă, că speră ca fosta șefă a Guvernului să nu se expună unei situații penibile de a căuta o intrare la BCU. Ziarul Adevărul publică informația potrivit căreia Dăncilă ar fi făcut antrenamente cu echipa de campanie în speranța că va avea, totuși, loc, o confruntare de finală electorală pentru Președinție. Nu este deloc sigur însă dacă Viorica Dăncilă se va deplasa la dezbaterea lui Klaus Iohannis cu jurnaliști. Aseară, pe când pleca de la sediul PSD, Viorica Dăncilă a declarat pentru Europa Liberă că „nu știe” dacă va face pasul pentru forțarea unei confruntări.
Refuzul lui Klaus Iohannis de a o întâlni pe Viorica Dăncilă a fost criticat nu doar de PSD, dar a fost dezbătut cu patimă pe facebook, unde este reclamată absența unei confruntări care devenise tradițională în politica postdecembristă. O singură dată, în anul 2000, pe fondul unei demobilizări masive a electoratului de dreapta, s-a întâmplat ca „marea finală” să nu aibă loc. Este anul în care Ion Iliescu revenea la Palatul Cotroceni, după o guvernare care dusese la destrămarea Convenției Democate, prima alianță care învinsese actualul PSD. La acele alegeri s-a consemnat ascensiunea maximă a PRM, partidul extremist și xenofob al lui Corneliu Vadim Tudor, care ajunsese în turul al doilea al alegerilor, spre surpriza institutelor de sondaje, care nu prevăzuseră că PRM va avea 25% din voturi. Ion Iliescu a refuzat să se întâlnească atunci cu Vadim Tudor, pentru a nu-i legitima discursul ultranaționalist, care astăzi probabil ar fi numit iliberal. Asta, deși ani de zile înainte, PRM era partidul care susținuse guvernările girate de Ion Iliescu, de la începutul anilor 90.
Iohannis a folosit aceeași argumentație în respingerea ideii de a se confrunta cu Viorica Dăncilă - nu vrea s-o legitimeze pentru că „a fost parte activă la mârlăniile guvernării PSD”, ca prim-ministru. Cu cinci ani în urmă, Iohannis spunea că, „decât să fie mârlan, mai bine pierde alegerile”, referindu-se la nivelul de agresivitate presupus de o confruntare finală cu contracandidatul său de atunci, Victor Ponta.
Iohannis, ca și Dăncilă, nu riscă. În primul tur niciunul dintre ei nu a participat la dezbateri cu contracandidații. Niciunul dintre ei nu a dat interviuri altfel decât în companii comode, cu jurnaliști apropiați. Niciunul dintre ei nu a făcut campanie decât în preajma și în sânul activului de partid, cu oameni aleși pe sprânceană în auditoriul „băii de mulțime”.
La dezbaterea de diseară a lui Klaus Iohannis se va consemna o premieră - va răspunde la întrebările unor jurnaliști, printre care, se pare, ar urma să fie și moderatori TV de la Antena 3 și România TV. Nu este oficială lista finală, deși au existat mai multe variante, printre care apar ca sigure Cristian Leonte, de la ProTv, prezentatorul popularei emisiuni „România, te iubesc”, un demers jurnalistic de anchete și investigații independente. Moise Guran, jurnalistul cu stagiu îndelungat la Antena 3, care a devenit lider de opinie după ce emisiunea sa economică a introdus comentariul politic și a a fost găzduită de mai multe televiziuni, cu orientare diferită.
Nu este deloc clar de ce SNSPA a fost prezentată ca organizator al dezbaterii - școala de studii politice care a moștenit infrastructura Academiei Ștefan Gheorghiu, acolo unde cadrele PCR erau instruite în propagandă și managementul de vârf al comunismului. În zilele noastre, la SNSPA sunt lideri Marius Pieleanu, sociologul care este consultant al PSD, sau Remus Pricopie, liderul Academiei de Stiințe de Securitate, instituția-sinecură înființată de Gabriel Oprea și George Maior, cu salarii pe viață pentru membrii ei. Asta, în condițiile în care și Universitatea București are o Facultate de științe politice.
Nu este definitivă, așadar, lista jurnaliștilor selectați, însă ce este clar este refuzul anunțat de Cristian Tudor Popescu de a participa. CTP a spus că nu vrea să se numere printre jurnaliștii preferați ai lui Klaus Iohannis sau ai vreunui alt politician.
Actualul președinte este creditat cu prima șansă, chiar cu realegerea la un scor detașat, după o competiție în care a jucat politic, distrăgând atenția în privința unei campanii electorale. A participat la debarcarea Guvernului Dăncilă în instalarea Guvernului Orban, pe care le decontează ca pe izbânzi politice în favoarea sa.
Între timp însă, despre atribuțiile președintelui, atâtea câte au mai rămas după reinterpretările CCR, care au mutilat considerabil puterea șefului statului într-o republică semiprezidențială, rămâne să se discute altă dată. Amânată a rămas până la dezbaterea de diseară și o discuție detaliată despre poziționarea României în privința tensiunilor NATO-UE, a agresivității sporite a Rusiei sau ascensiunii militare a Chinei.
Facebook Forum