Pe 24 februarie a expirat data până la care puteau fi înscrise alianțele electorale, iar până în 15 martie trebuie depuse candidaturile la prezidențiale.
Pare timp suficient, dar nu e, în special pentru zona de extremă-dreapta. Și pentru partea proeuropeană ceasul ticăie tot mai grăbit pentru o eventuală schimbare de strategie.
Dilemele taberei suveraniste:
- Îl va lăsa Curtea Constituțională pe Călin Georgescu să candideze la prezidențialele din 4 mai?
- Dacă Georgescu nu va putea candida, există un plan B, un alt candidat care să coaguleze voturile acestuia în așa fel încât să intre în turul doi de scrutin?
Deocamdată, răspunsurile la aceste întrebări întârzie, motiv pentru care disensiunile în această zonă se înmulțesc și scenariile abundă.
De cealaltă parte, singurele partide care și-au înregistrat la Biroul Electoral Central (BEC) o alianță electorală „România Înainte - A.Ro.”, sunt cele aflate la guvernare, Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL) și Uniunea Democrată a Maghiarilor din România (UDMR).
În protocolul alianței scrie negru pe alb: Crin Antonescu va fi candidatul unic la prezidențiale. Teoretic, subiectul este închis.
Partidele democratice din afara zonei puterii, Uniunea Salvați România (USRO, Forța Dreptei și Partidul Mișcarea Populară (PMP) au doi candidați: Elena Lasconi și Nicușor Dan, ceea ce va duce la împărțirea voturilor.
Dilemele taberei proeuropene:
- Dacă sondajele de opinie vor dovedi o poziționare slabă a lui Crin Antonescu, este dispusă Alianța PSD-PNL-UDMR să renunțe la el și să susțină un alt candidat?
- În cazul în care lui Călin Georgescu i se permite intrarea în cursă, vor decide toate partidele proeuropene susținerea unui candidat unic, cel mai bine plasat în sondaje?
Extrema dreaptă: cu sau fără Georgescu
Alianţa pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat sâmbătă că a strâns peste 200.000 de semnături pentru candidatura lui Călin Georgescu.
George Simion spune că el nu va candida, dar poziția sa este motiv de dispută în partid.
Claudiu Tîrziu, președintele Consiliului Național al AUR, este de părere că partidul trebuie să aibă propriul candidat la prezidențiale.
„Noi trebuie să fim pregătiți pentru a avea un candidat care să intre în turul al doilea și care să câștige alegerile prezidențiale. Asta e opinia mea și cred că nu mă poate contrazice cineva”, a declarat Claudiu Târziu, care a admis că are „diferențe de opinii destul de numeroase” cu Călin Georgescu.
În schimb, George Simion este sigur că nimeni nu-l va putea scoate din cursă pe Călin Georgescu.
„După ultimele două discursuri ale vicepreşedintelui Vance, este greu de crezut că cineva îl va mai putea scoate din cursă pe domnul Călin Georgescu”, a spus Simion care a fost în weekend la Washington.
Decizia candidaturii lui Călin Georgescu este însă la mâna Curții Constituționale (CCR), cea care poate invalida o candidatură.
Teoretic, CCR are toate instrumentele și motivele să stopeze candidatura lui Georgescu.
În primul rând, există precedentul Diana Șoșoacă, lidera SOS România, căreia CCR i-a reproșat că, prin conduita sa, a afectat fundamentele constituționale ale statului, apartenența României la UE și NATO, precum și discursul antidemocratic și antisemit.
Îndemnul la nerespectarea valorilor fundamentale ale Constituției reprezintă un atac frontal la ideile și principiile democratice și la ordinea constituțională.Motivarea CCR în cazul Diana Șoșoacă
Aceleași obiecții i se pot aduce și lui Călin Georgescu.
Candidatul de extremă dreapta contestă existența partidelor politice, promite scoaterea României din NATO, susține Mișcarea Legionară și pe liderii acesteia, are o retorică revizionistă similară cu a lui Vladimir Putin - anunță revendicări teritoriale față de Ucraina la masa negocierilor de pace. În plus, amenință cu epurări, inclusiv în justiție și la Curtea Constituțională.
În argumentația respingerii candidaturii lui Georgescu poate juca un rol și anularea primului tur de scrutin din cauza vicierii grave a alegerilor și implicării Rusiei.
Vor fi toate acestea suficiente pentru CCR să împiedice candidatura lui Călin Georgescu în condițiile în care se află sub o dublă presiune: cea internă prin protestele, uneori violente, organizate de liderii suveraniști, chiar împotriva CCR, și cea externă venită, din partea administrației Trump?
Voturile oamenilor din orice țară nu pot fi însușite prin manipulări care încalcă legea, promisiuni înșelătoare și amenințări stupefiante de răzbunare față de instituțiile statului.Președintele CCR, Marian Enache
E vorba de mai multe postări ale lui Elon Musk, care au atins apogeul joi când l-a numit „tiran” pe președintele CCR, Marian Enache, ale emisarului special Richard Grenell și de două critici publice din partea vicepreședintelui JD Vance, cel care a susținut că alegerile au fost anulate în baza unor probe șubrede.
Rămâne de văzut care va fi poziția CCR în cazul Georgescu, dar cea mai probabilă soluție va fi cea a nevalidării candidaturii, lucru pe care partidele suveraniste nu au cum să-l ignore.
Cine poate prelua flamura lui Georgescu
În cărți sunt deocamdată doi candidați: George Simion, liderul AUR, și Victor Ponta, ex-PSD, care și-a anunțat o candidatură independentă.
AUR nu poate risca să rămână fără candidat la prezidențiale, indiferent de declarațiile de acum ale lui George Simion. Pentru asta însă, AUR trebuie să strângă semnături și pentru el. Dar, mai ales, George Simion ar trebui să-și depună candidatura la BEC până în 15 martie.
La fel ar trebui să facă și Călin Georgescu, aceasta fiind data limită. Cu cât acesta întârzie să-și depună candidatura, cu atât situația se complică și planul B din tabăra suveranistă devine mai dificil.
Dacă Georgescu amână până în ultimul moment, informația privind validarea sau nevalidarea candidaturii sale de către CCR se va afla doar pe 17 martie.
Indiferent însă de cum va acționa Georgescu, liderul AUR, George Simion, trebuie să ia o decizie în maximum 15 zile de acum înainte.
Constrângerile din legea pentru alegerea președintelui
Legea 370 prevede că: „Înregistrarea şi respingerea înregistrării candidaturilor de către Biroul Electoral Central se fac prin decizie, în termen de cel mult 48 de ore de la depunerea acestora”. (Articolul 29, al 2)
„În cel mult 24 de ore de la expirarea termenului prevăzut la art. 29 alin. (2), respectiv la art. 30 alin. (6), candidaţii, partidele politice, organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, alianţele politice, alianţele electorale şi alegătorii pot contesta înregistrarea sau respingerea înregistrării candidaturilor sau a semnelor electorale, după caz. Contestaţiile se fac în scris şi se depun la Curtea Constituţională”. ( Articolul 31, al, 1)
„Curtea Constituţională soluţionează contestaţiile în termen de cel mult două zile de la înregistrare. Hotărârile sunt definitive, se comunică de îndată Biroului Electoral Central şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.( Articolul 31, al 2)
Al doilea candidat care se antrenează pentru o candidatură în zona suveranistă este Victor Ponta. Acesta a adoptat un discurs în siajul liderilor acestui curent și se prezintă drept antisistem în speranța că va lua voturi de aici.
Analiștii consultați de Europa Liberă spun însă că mai degrabă Victor Ponta va colecta voturi de la Crin Antonescu, adică din zona PSD.
Voturile proeuropenilor se împart la 3
„România Înainte - A.Ro.”, formată din PSD-PNL-UDMR, a profitat de înregistrarea la BEC pentru a-l lansa oficial în cursă pe Crin Antonescu.
„Simbolic, în spatele candidaturii mele e o pluralitate, o diversitate politică, etnică și religioasă. Simbolul acestei candidaturi e o Românie unită”, a spus Crin Antonescu.
Simbolic, pentru că practic este neclar dacă PSD și PNL se vor implica ferm în campania electorală. De aici și mesajul lui Marcel Ciolacu adresat aleșilor locali.
„Adevărul de această dată este că nu avem altă soluție pentru funcția de președinte al României decât Crin Antonescu.
Este un circ total ca să îmi dau demisia, nu se poate schimba candidatul unic decât dacă îmi dau eu demisia.Premierul Marcel Ciolacu
Trebuie să mergeți la oameni și trebuie să le explicați adevărul: dacă nu continuăm în linia pe care am început-o în acest moment, România intră într-o aventură care ar avea costuri asupra familiilor noastre, asupra copiilor noștri și asupra nepoților noștri”, a sunat pledoaria lui Ciolacu.
Din informațiile Europei Libere, Marcel Ciolacu a mai explicat ceva: dacă Crin Antonescu nu iese președinte, s-ar putea schimba majoritatea și atunci PSD ar putea pierde funcția de premier. Un argument convingător, mai ales că el deține funcția.
La o întâlnire recentă cu mai mulți lideri ai PSD și PNL, a fost scoasă din ecuație și eventualitatea unei candidaturi a lui Ilie Bolojan de pe platforma de președinte interimar.
În PNL au existat presiuni pentru o candidatură a lui Bolojan, dar acesta a refuzat, nedorind să-și încalce cuvântul dat și nici să pună în pericol coaliția de guvernare, din informațiile Europei Libere.
În aceste condiții, candidatura lui Antonescu pare bătută în cuie. Problema e că acesta este cotat în sondajele de opinie cu scoruri între 10 si 15% la nivel național, fiind surclasat de oricare dintre candidații suveraniști și de Nicușor Dan.
De pildă, chiar și într-un sondaj CURS realizat în București, Crin Antonescu apare pe locul 3, cu 24%, depășit de Călin Georgescu - 31% și de Nicușor Dan - 29%.
Desigur, până la alegeri mai sunt două luni și jumătate, iar Antonescu de abia de acum înainte își va începe campania. Cu toate acestea, așa cum a explicat Europa Liberă, potențialul de creștere al lui Antonescu este redus.
Aceasta pentru că voturile din zona proeuropeană se împart între cel puțin trei candidați.
Nicușor Dan nu are de gând să se retragă din cursă și este în plină campanie electorală în țară. Candidatura sa ca independent este un atu, dar lipsa unor structuri politice bine organizate poate atârna greu în balanță.
Elena Lasconi nu vrea nici ea să cedeze și rămâne în cursă, chiar dacă în USR există presiuni să se retragă, dat fiind scorul modest din sondaje.
În situația în care Călin Georgescu va fi împiedicat de Curtea Constituțională să candideze, în turul doi, așa cum arată datele de acum, va accede un candidat proeuropean, care are șanse să iasă președinte.
Însă în eventualitatea în care Călin Georgescu va rămâne în cursă, situația se schimbă. Atunci aceste partide ar trebui să răspundă la întrebarea dacă nu este cazul să susțină candidatul cel mai plasat și cu șansele cele mai mari de a-l înfrânge pe candidatul de extremă dreapta, filorus. Este însă o schimbare de strategie puțin probabilă.
