Linkuri accesibilitate

Dosarul PSD Arad. De ce i-a lăsat judecătorul liberi pe funcționarii acuzați că dădeau mită la partid


Funcționarii sunt acuzați că plăteau mită la PSD, în schimbul numirii în funcțiile publice.

Judecătoarea Alexandra Rus, de la instanţa supremă, şi-a motivat decizia de a nu-i aresta preventiv pe funcţionarii de la Drumuri şi Poduri Arad, funcţionari care adunau bani pentru PSD. Rus admite că faptele sunt grave, dar consideră că nu se justifică arestarea acestora, pe motiv că nu reprezintă un pericol concret pentru ordinea publică. Judecătorul mai precizează, în motivarea deciziei, că procurorii nu au arătat care este raţiunea pentru care ar trebui arestaţi, astfel că funcționarii pot fi cercetaţi în libertate.

„Judecătorul de drepturi şi libertăţi reţine că acuzaţiile aduse inculpaţilor, în parte probate, constau în fapte de o gravitate sporită, dată de modul de concepere şi de comitere, de persoanele care au avut iniţiativa pretinderii, de numărul actelor comise şi intervalul de timp în care s-a desfăşurat pretinsa activitate infracţională (în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian)”, se arată în motivarea ÎCCJ.

Trei inculpaţi sub control judiciar

Judecătoarea Rus mai arată că nu i-a arestat pe cei opt inculpaţi deoarece această măsură nu este necesară. „Nici procurorul nu a indicat şi nici instanţa nu a identificat motivele pentru care privarea inculpaţilor de libertate ar fi necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol pentru ordinea publică şi în scopul asigurării bunei desfăşurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârşirii unei alte infracţiuni”, se mai arată în document.

Magistratul a căutat un eventual pericol social concret care să-l determine să
dispună arestarea celor opt funcţionari. Cum nu a găsit niciunul, a decis ca trei dintre ei să fie cercetaţi sub control judiciar, ceilalţi fiind liberi, inclusiv să discute între ei. „În cauza de faţă nu s-a propus şi administrat nici o probă privind existenţa unui pericol social concret pentru ordinea publică ca urmare a lăsării în libertate a inculpaţilor, pericol care nu poate subzista doar ex re, din simpla săvârşire a unor infracţiuni grave”, se mai precizează în încheierea semanată de Rus.

Nu au cazier, deci nu prezintă pericol social

Instanţa mai consideră că arestul preventiv se impune doar dacă inculpaţii au săvârşit o faptă extrem de gravă, luarea acestei măsuri fiind o excepţie, nu regulă.

În plus, cei opt nu sunt recidivişti şi mediul din care provin este unul sănătos, aşa că „raportat la jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, având în vedere persoana inculpaţilor, mediul din care acestea provin, lipsa antecedentelor penale dar şi stadiul avansat al probaţiunii administrate în cauză, şi reţinând că măsura arestării preventive reprezintă o situaţie de excepţie, regula fiind cercetarea în stare de libertate, judecătorul de drepturi şi libertăţi apreciază că lăsarea în libertate a inculpaţilor nu constituie un pericol concret pentru ordinea publică, iar pentru buna desfăşurare a procesului penal nu se impune privarea de libertate acestora, fiind însă justificată luarea faţă de inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian a măsurii controlului judiciar”, se mai arată în motivarea ÎCCJ.

Control judiciar pentru trei din opt

Cei trei ar trebui cercetaţi sub control judiciar deoarece o parte dintre inculpaţi nu au dat încă declaraţii iar doi dintre ei au colaborat cu DNA.

„Având în vedere că inculpaţii nu au dat încă, toţi, declaraţii în cauză şi sunt acuzaţi de comiterea unor infracțiuni în aceleaşi împrejurări, iar doi dintre colegii acestora au calitatea de colaboratori în cauză, judecătorul de drepturi și libertăți apreciază că, în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, se justifică instituirea faţă de inculpaţii Horgea Cristian, Miuţescu Elisabeta şi Ispravnic Cristian a unei măsuri preventive alternative mai puțin grave decât arestarea preventivă, respectiv cea a controlului judiciar, măsură proporțională, suficientă și adecvată scopului amintit anterior”, mai arată Alexandra Rus. Decizia ÎCCJ nu este definitivă.

Palmaresul judecătoarei

Alexandra Iuliana Rus a promovat la instanţa supremă de la Curtea de Apel Alba. Ea a fost singura judecătoare din complet care a stabilit că Liviu Dragnea ar trebui să fie rejudecat şi nu condamnat în dosarul angajărilor ilegale de la Protecţia Copilului Teleorman. Tot ea a stabilit, printr-o opinie separată, că fosta şefă a DIICOT Alina Bica este nevinovată şi că ar trebui achitată, în timp ce alţi patru colegi au decis să o condamne la 4 ani închisoare.

Procurorii DNA au început urmărirea penală față de trei parlamentari PSD:
Gheorghe Dorel Căprar, Florin Tripa și Ioan Chisăliță. Ei sunt acuzați de comiterea mai multor infracțiuni de corupție, potrivit unui comunicat de presă al instituției.

Rețeta pusă în practică la Arad și Timișoara de a aduce bani la partid era
următoarea: persoanele numite în funcții publice de reprezentanții PSD ar fi fost obligate să plătească o taxă lunară la organizația PSD „cuantumul taxei
raportându-se la funcția deținută”, potrivit DNA.

Procurorii DNA susțin că angajările în structurile locale ale Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (C.N.A.I.R.) se făceau „pe linie de partid și cu remiterea unor sume de bani”.

Membrii PSD și-ar fi folosit influența pentru angajarea a cinci persoane pe
funcțiile de controlor trafic în cadrul D.R.D.P. Timișoara, prin fraudarea
concursului pentru ocuparea posturilor. Selecția viitorilor angajați se făcea la
partid, iar decizia finală aparținea liderului organizației PSD, deputatul Dorel
Căprar.

Directorul general regional al Direcției Regionale de Drumuri si Poduri (D.R.D.P.) Timișoara, Ilie Cristian Ispravnic, care este și vicepreședinte al organizației județene a PSD, ar fi acceptat fraudarea concursurilor de angajare în schimbul unor sume de bani ce ar fi fost negociate între 5.000 și 10.000 de euro de persoană. Șeful Agenției de Control și Încasare Nădlac II, Horgea Cristian, și el vicepreședinte al organizației județene de partid, ar fi pretins ca patru din cele cinci posturi să se ocupe în schimbul unor sume cuprinse între 4.000 de euro și 10.000 de euro.

Pe 10 decembrie, cei opt învinuiţi au fost propuşi pentru arestare preventivă de procurorii DNA, solicitare respinsă de instanţa supremă. Hotărârea nu este definitivă.

Facebook Forum

XS
SM
MD
LG