Linkuri accesibilitate

Viitorul partidului lui Dragnea | Ce șanse ar avea în competiția cu PSD și AUR


Liviu Dragnea, fostul lider „absolut" al PSD, ar putea reintra în politică prin preluarea unui partid la cheie
Liviu Dragnea, fostul lider „absolut" al PSD, ar putea reintra în politică prin preluarea unui partid la cheie

Fostul lider PSD Liviu Dragnea și-ar putea face propriul partid, ridicând întrebarea posibilelor consecințe pentru PSD și AUR. De unde ar lua electorat și ce șanse ar avea pe scena politică încă un partid cu discurs ultranaționalist?

Știrea că Liviu Dragnea, proaspăt eliberat condiționat din închisoare, ar urma să-și facă un partid a pus pe jar PSD, care a discutat chestiunea la ședința de luni a Consiliului Politic Național de la Neptun.

Anunțul l-a făcut chiar Marcel Ciolacu, liderul PSD. Concluzia: nu e niciun pericol, iar posibilitatea ca Dragnea să rupă din filialele partidului „este exclusă”.

Lucrurile nu sunt însă chiar atât de simple, pentru că viitorul partid își propune să racoleze oameni atât de la PSD, cât și de la AUR. Partidul ar urma să se numească Alianța pentru România (ApR).

Este vorba de formațiunea politică concepută de Iosif Boda, fost consilier al lui Ion Iliescu la Cotroceni, și înființată de Teodor Meleșcanu în 1997 prin desprinderea de PDSR (actualul PSD). Formată în 1997, prin disidența unei așa-zise facţiuni „reformatoare” (Grupul de Opinie), Alianţa pentru România s-a poziţionat în zona de centru-stânga a politicii româneşti, definindu-se ca „partid social-democrat, deschis către liberalism”, potrivit unui interviu dat la momentul respectiv de Iosif Boda pentru România liberă, cu o zi înaintea scindării PDSR la Consiliul Național al partidului. Prin intenția sa programatică, grupusculul politic pregătea, astfel, penetrarea PNL. Care s-a și produs după ce ApR a fuzionat în 2002 cu PNL, când Meleșcanu a devenit vicepreședinte al partidului iar consilierul său, Sorin Dan Mihalache, a devenit și el membru PNL, după ce a trecut din barca președintelui de atunci al PDSR, Adrian Năstase, căruia îi era consilier, în cea a lui Teodor Meleșcanu. De altfel, ApR așa a și debutat: ca formulă de disidență a cinci dintre membrii marcanți ai PDSR față de Adrian Năstase, de partea căruia Ion Iliescu a înclinat balanța la acel moment. Era vorba de: Iosif Boda, Teodor Meleșcanu, Adrian Enache, Mircea Coșea și Viorel Sălăgean. Între timp, Mihalache a fost trimis ambasador la Londra de președintele Klaus Iohannis.

Nu este clar, așadar, dacă Dragnea și Meleșcanu pot folosi această denumire pentru noul partid.

Oamenii viitoarei formațiuni

Printre cei care vor fi cooptați în conducere se află Codrin Ștefănescu, rămas în anturajul lui Dragnea. Susținerea vocală și agresivă pentru fostul său șef de partid este direct proporțională cu atacurile la adresa actualei conduceri.

Chiar dacă Liviu Dragnea a intrat în silentio stampa după ieșirea din penitenciar, comunicarea este asigurată agresiv și injurios, de Codrin Ștefănescu. Nu este clar cât succes ar putea avea această abordare beligerantă în condițiile în care, în momentul de față, poziția lui Marcel Ciolacu este consolidată, răfuielile par a fi încetat și nu se mai aud nemulțumiri.

Vârfurile partidul s-au delimitat de Dragnea, ba chiar l-au transformat într-un țap ispășitor pentru șirul de eșecuri din alegeri, dar aceasta nu înseamnă că „nostalgicii” și oamenii fideli lui au dispărut. Câți sunt aceștia și în ce măsură vor fi dispuși „să dea vrabia din mână" pentru partidul lui Liviu Dragnea, rămâne de văzut.

Foc de paie sau pericol pentru PSD

Sociologul și profesorul Andrei Țăranu nu crede că viitorul partid are șanse să conteze pe scena politică, dar e clar că vizează în principal electoratul PSD. În gruparea din jurul lui Dragnea există foarte multe resentimente, spune el, dar „PSD nu are de ce să se simtă amenințat decât poate în câteva organizații care au rămas dragniste”.

Nu cred că va ajunge să conteze pe scena politică. Este o încercare de a reintra în politică pe diverse căi și de a pune mâna pe o parte din PSD. Există foarte multe resentimente în gruparea aceasta a lui Dragnea pentru că a pierdut într-un timp foarte scurt foarte multă putere. Mulți au aceste resentimente, dar nu înțeleg că puterea le-a fost distrusă exact de Dragnea, nu de divinitate, pentru că Dragnea e cel care și-a trântit trei guverne, el a fost cel care a condus la un asemenea rezultat”, spune pentru Europa Liberă Andrei Țăranu.

În plus, PSD-iștii sunt pragmatici, nu sunt niște aventurieri și au nevoie de acces la resurse, care pot fi asigurate doar într-un partid mare, ca PSD-ul, completează analistul politic Cristian Pîrvulescu. Nu e de așteptat ca membrii partidului să plece spre ceva iluzoriu din acest punct de vedere iar acesta nu e singurul motiv:

„[Formațiunea n.r.] va contribui la legitimarea PSD-ului, pentru că existând o disidență radicală din PSD, acesta va părea din nou rezonabil și moderat, adică suntem în scenariul 2000 cu Ion Iliescu și alternativa pentru democrație. Va juca însă un rol mediatic, pentru că unele televiziuni îl vor promova și va mușca din PSD, în sensul în care va încerca compromiterea PSD-ului. Este evident că PSD nu mai este sprijinit ca pe vremea lui Dragnea de anumite trusturi de presă și atunci acestea, din motive care nu țin de Dragnea ci de interesele grupărilor de afaceri din spate, îl vor promova tocmai pentru a limita posibilul succes al PSD-ului în 2024”.

Un alt aspect este că, de regulă, toate facțiunile din PSD au eșuat în final. Inclusiv Alianța pentru România (ApR) a lui Teodor Meleșcanu care după succesul de la alegerile locale din 2000, când a obținut 9,5%, nu a mai reușit nimic remarcabil. Mai este exemplul Pro România, partid rupt din PSD de fostul premier Victor Ponta, care a ratat intrarea în parlament la alegerile din 2020.

Iar Liviu Dragnea nu a fost niciodată o persoană carismatică, puterea lui atracție consta în facilitarea accesului la resurse, spune sociologul Ovidiu Voicu.

Domnul Dragnea nu era un personaj charismatic nici atunci când era la vârful puterii, era susținut de capacitatea de construire a acestor rețele cu baronii locali și se baza pe posibilitatea de a da susținătorilor acces la resursele publice, dar acum nu are nici asta. Eu cred că e doar un foc de paie, cred că nu are o șansă reală de a construi o nouă formațiune politică”.

Ce șanse are un partid cu discurs ultranaționalist în competiția cu AUR

Viitorul partid s-ar vrea unul al „adevăraților patrioți”, a anunțat Codrin Ștefănescu, lucru care îl plasează în competiție cu AUR. Discursul ultranaționalist și conservator este acaparat de acest partid, iar electoratul nu are motive să se orienteze spre Dragnea, spune Cristian Pîrvulescu. „Dragnea este un surogat, nu poate înlocui AUR. Mai mult, simpatizanții AUR îi reproșează că a eșuat în chestiunea referendumului pentru familie.

Cu toate acestea, ar putea exista un electorat AUR care să dorească o formulă mai moderată, consideră Andrei Țăranu.

„Despre AUR s-a spus că e extremist, ultranaționist, legionar. Pe o linie în care acest partid nou ar încerca să pară mai moderat, adică nu o va avea pe doamna Șoșoacă, deși Codrin Ștefănescu e mai rău, ar putea să-i atragă pe cei care nu vor radicalizare, dar au această propensiune naționalist-conservatoare”.

Din închisoare, întoarceri în politică

PSD nu a avut de-a lungul timpului o problemă cu liderii condamnați sau cercetați penal. Adrian Năstase, de exemplu, a fost primit cu ovații în partid după ieșirea din închisoare în urma condamnării în dosarul „Trofeul Calității”. Spre deosebire, lui Liviu Dragnea i s-a interzis revenirea în PSD sub motivul că așa sunt prevederile statutare. De fapt, în mentalul PSD-iștilor, epoca Năstase, deși renumită pentru corupție, a fost una glorioasă. În schimb, „epoca Dragnea” a fost marcată nu doar de cele mai mari proteste de după revoluție, ci și de instabilitate guvernamentală, deși partidul deținea una din cele mai confortabile majorități în parlament. Grevat de problemele cu justiția, Liviu Dragnea s-a concentrat pe rezolvarea acestora și pe impunerea unor premieri obedienți, ceea ce a dus la premiera absolută de a da jos propriul guvern prin moțiune de cenzură.

Liviu Dragnea nu este însă singurul politician care după o condamnare penală încercă să reintre pe scena politică. Unii cu succes chiar, cum este Cristian Popescu Piedone, condamnat la 8 ani și jumătate în dosarul Colectiv, a fost ales primar al sectorului 5. Sigur, se poate spune că decizia în cazul Piedone nu era definitivă, doar că politicianul mai avea la activ o condamnare definitivă cu suspendare, din 2018, pentru că și-a folosit funcția de edil pentru a avantaja firmele copiilor săi.

Marian Vanghelie, fost primar al sectorului 4, a fost pus la alegerile parlamentare din 2020 pe listele Partidului Ecologist Român - în care se strânseseră mai mulți foști membri PSD, excluși sau demisionați din partid: Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu, Cătălin Rădulescu, zis „Mitralieră” - dar a candidat și la locale, ca independent, pentru funcția de edil al sectorului pe care l-a păstorit ani de zile. Vanghelie era în plin proces de corupție (mită și abuz în serviciu) pentru care a și primit o condamnare de 11 ani și 8 luni în 2021, dar decizia nu este definitivă.

Un alt caz notoriu este cel al fostului primar al Iașului, Gheorghe Nichita, condamnat definitiv la 5 ani cu executare în 2020. În 2015 a fost însă arestat preventiv într-un dosar de corupție ( a fost acuzat că a luat mită de la șeful Grupului UTI, Tiberiu Urdăreanu), iar ulterior s-a înscris în Partidul România Unită și a candidat la Senat.

ARTICOLUL 23 din STATUTUL PSD
Nu pot fi membri ai Partidului Social Democrat:
(1) Persoanele lipsite de drepturi electorale, cu excepţia celor precizate la Art. 13.
(2) Persoanele cărora le este interzisă, prin hotărâre judecătorească definitivă, exercitarea drepturilor politice sau cetăţeneşti sau, prin Constituţie sau lege, le este interzisă asocierea politică.
(3) Persoanele care au suferit condamnări pentru trădarea intereselor ţării, pentru infracţiuni săvârşite cu violenţă sau pentru alte fapte antisociale grave.
(4) Persoanele compromise moral şi politic.
(5) Persoanele care promovează violenţa, ideologia fascistă, anarhismul, rasismul, şovinismul, separatismul etnic sau teritorial şi orice alte idei ori acţiuni extremiste sau contrare intereselor naţionale, drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului.

XS
SM
MD
LG